Generalul Matei, în stenogramele DNA legate de cazul senatorului PSD Cătălin Voicu
Undeva pe la începutul anului 2001, prin februarie, la conducerea IPJ Ialomiţa era «paraşutat» generalul Constantin Matei.
Paranteză. Am folosit termenul «paraşutat» întrucît, la momentul respectiv, numirile în plic cu care se înfiinţase-n dinţi la sediul IPJ Ialomiţa pe-atunci secretarul de stat Pavel Abraham vizau atribuirea funcţiei de şef de Inspectorat actualului director al OJPC, nea Nicu Răducanu iar cea de prim adjunct, mai puţin importantă, fostului şef de Economic şi actual avocat cu perspective nea Andrei Gheorghe. Acum, cînd plicul cu numirile a trecut pe la Prefectură, pe la proaspătul instalat prefect Marian Bălan, dar şi pe la Gheorghe Savu, fost şef al PDSR-ului cîştigător la alegerile din 2000 şi instalat ca preşedinte al Consiliului Judeţean Ialomiţa, ambii s-au iritat. Într-atît de mare a fost iritarea încît prefectul Bălan a zis că Prefectura o face siloz dacă nea Nicu ajunge şef la Poliţie, iar Savu a cuvîntat că trece cu organizaţia PDSR la ţărănişti dacă nea Andrei se face adjunct. Drept urmare, ministrul Internelor acelor vremuri, Ioan Rus, a decis să ni-l trimită, cu un nou plic de numiri, pe Toma Zaharia, priponirea generalului Constantin Matei în fruntea IPJ Ialomiţa fiind o simplă formalitate. Să închidem paranteza.
După trei ani şi cîteva zile, cel puţin aşa scrie pe placa de marmură amplasată la intrarea în IPJ Ialomiţa, perioadă în care generalul şi-a schimbat denumirea în chestor şi acelaşi Constantin Matei a condus Inspectoratul după propriile-i puteri şi dorinţe, taifunul sexual, cel de la începutul lui 2004, l-a prins şi pe şeful IPJ. În sensul că, pentru cine nu-şi mai aminteşte, generalul Matei s-a făcut că uită printr-un fişet reclamaţia tatălui celor două fete din Ţăndărei, tinerele fiind sechestrate sau ce-or fi fost, o perioadă, chiar de nişte poliţişti. La momentul respectiv, desigur că în prezent chestorul rezervist Matei se făcea că a plouat în fişetul menţionat mai sus, invocînd lucrătura SRI în ceea ce-l priveşte.
De ce am scris toată tărăşenia? Pentru ca să vă edificăm asupra personajului pe care mai toate agenţiile de presă îl notează, în cadrul stenogramelor referitoare la deja de-acum celebrul caz al senatorului PSD Cătălin Voicu, cu simplul apelativ de chestorul (r) Constantin Matei, fără a-i trece în revistă nefasta activitate.
Şi, pentru a exemplifica, să cităm. «Procurorii susţin, în documentul obţinut de MEDIAFAX, că Voicu şi Mazăre, alături de un chestor de poliţie în rezervă pe nume Constantin Matei, discută, în 26 noiembrie 2009, între cele două tururi de scrutin pentru Preşedinţie, „despre măsurile pe care, în eventualitatea cîştigării alegerilor prezidenţiale de către candidatul PSD, le vor lua în legătură cu mai multe instituţii publice (DNA, DIICOT, SRI, ANI), pentru a le putea controla în scopul desfăşurării în deplină siguranţă a activităţilor infracţionale“. Într-o primă fază, chestorul în rezervă Constantin Matei opinează că „trebuie schimbat SRI-ul“, argumentînd „că-s multe materiale“ şi „multe matrapazlîcuri“. Cătălin Voicu plusează şi propune unirea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) cu Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT) într-o nouă structură care să poarte denumirea de „Direcţia de Crimă Organizată şi Anticorupţie“».
(563 vizualizări - 0 comentarii)
Comentariul tău: