Declarat drept succes naţional în aprilie 2009
Primul proiect de gestionare a deşeurilor din Ialomiţa a dat faliment
Povestea fără sfîrşit a deşeurilor din Ialomiţa înscrie în paginile sale un nou eşec răsunător. După un an de la inaugurarea primului proiect realizat de administraţiile locale ialomiţene, acesta a ajuns în pragul falimentului. Este vorba despre Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ECO 2008 de la Sfîntu Gheorghe, în care sînt implicate 7 comune din zonele limitrofe localităţii. În acest moment, ADI ECO 2008 înregistrează datorii de 1,4 milioane de lei, responsabilii declarînd că singura soluţie pentru salvarea serviciilor de salubritate o reprezintă desfiinţarea asociaţiei.
ADI ECO, regina proiectelor de gestionare a deşeurilor
Proiectele de gestionare a deşeurilor reprezintă, de doi ani şi mai bine, una dintre temele predilecte ale campaniilor electorale din Ialomiţa. De-a lungul ultimilor ani, numărul localităţilor implicate s-a apropiat de 40 din cele 66 cîte numără judeţul, iar proiectele realizate pe hîrtie au ajuns la 7. Singurul funcţional însă la termenul scadent, adică în martie 2009, a fost cel de la Sfîntu Gheorghe. Denumit pretenţios «Proiect de reducere a impactului depozitelor de deşeuri asupra mediului în zona de centru a judeţului Ialomiţa» şi finanţat în cadrul Programului Phare pentru Coeziune Economică şi Socială 2004, acest proiect s-a bucurat de o finanţare nerambursabilă de 901301 euro din Programul Phare 2004 şi Bugetul de Stat.
Beneficiari au fost la momentul respectiv, şi ar mai putea fi şi acum, Consiliul Local Sfîntu Gheorghe, alături de consiliile locale Ion Roată, Gîrbovi, Ciochina, Sărăţeni, Balaciu, Munteni Buzău care au asigurat o cofinanţare reprezentînd 10% din toate cheltuielile proiectului pentru implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor în vederea reducerii impactului depozitelor de deşeuri asupra mediului în zona centrală a judeţului Ialomiţa.
Numai că de la finalizarea proiectului şi pînă acum a trecut un an lung, iar lipsa experienţei manageriale şi dezinteresul manifestat de beneficiari au transformat reuşita într-un eşec de proporţii.
Şapte vinovaţi dintr-o lovitură
Întîi de toate trebuie precizat că finanţarea a fost una nerambursabilă care a asigurat construcţia a şapte platforme de compost pentru gunoiul de grajd situate în extravilanul comunelor implicate în proiect şi achiziţia următoarelor echipamente specifice unei activităţi de salubrizare. Numai că după un an de funcţionare, cu 2 buldoexcavatoare, o autogunoieră şi o presă de compactat deşeurile, firma care gestionează această activitate a ajuns la datorii de 1,4 milioane de lei la stat şi salarii restante pe 4 luni. Teoretic, vina ar aparţine directorului Marian Neaşcu şi contabilului Marian Drăgan, ambii din Ion Roată, care s-au remarcat în decursul anului în care au condus societatea printr-o păruială publică, sub ochii îngroziţi ai consătenilor. Practic însă, în anul în care a trecut, cei şapte primari responsabili de susţinerea proiectului nu s-au întîlnit niciodată şi niciunul dintre ei nu are habar cum s-a ajuns în pragul falimentului. Explicaţii există însă, iar locuitorii care beneficiază de serviciile oferite de firmă îşi amintesc că buldoexcavatoarele au fost împrumutate din comună în comună, la solicitarea expresă a primarilor, pentru intervenţii în regim privat sau pentru a presta o serie de servicii în folos personal, nefacturate nici pînă la acest moment.
Ultima soluţie, falimentul
Deşi neagă orice implicare în modul defectuos în care a fost gestionată societatea, Livia Tudorache, primarul comunei Sfîntu Gheorghe cunoaşte situaţia dezastruoasă de la acest moment şi susţine că redresarea societăţii se va realiza prin... închiderea ei!« Intenţionăm să comandăm un audit extern pentru a descoperi neregulile şi a-i pedepsi pe cei care se fac vinovaţi. De asemenea, am identificat soluţia pentru redresarea economică a firmei. Fiecare autoritate locală va plăti circa 200-250 de milioane pentru a şterge datoriile către stat, iar apoi vom asigura, fiecare în parte, gestionarea serviciilor de salubritate la nivelul localităţilor pe care le administrăm. Voi propune această soluţie la următorul consiliu al Asociaţiei şi sînt convinsă că domnii primari mă vor asculta!».
De la declaraţii la fapte drumul e ceva mai lung. Iar previziunile optimiste nu-şi au rostul. «Nu plătesc niciun ban! Eu nu am bani prevăzuţi în buget pentru datoriile altora. Şi chiar dac-aş avea nu sînt dispus să le dau bani. Au condus-o prost, să se descurce!» susţine primarul comunei Balaciu, Mihu Cornel. La Balaciu, platforma de gunoi e plină ochi, iar beneficiarii au început să arunce gunoiul în jurul platformei.
Chiar şi în comunele care vor să se supună unei decizii constructive, problemele generate de proasta gestionare a firmei ADI ECO 2008 par insurmontabile. «Au lăsat totul pe umerii noştri. Noi am avut grijă de rampe, noi i-am obligat pe oameni să facă contractele cînd au venit la impozite... Ei n-au venit nici măcar ca să încaseze banii. Tot noi i-am adunat şi pe-ăia! Iar după toate astea, mai vor să le dăm şi bani. Nu cred că e corect. E nevoie de cineva cu experienţă ca să gestioneze situaţia, pentru că altfel ne trezim că anul viitor iar ne cer bani. Şi mai e nevoie de o reglementare legislativă care să impună semnarea contractului. Pentru că, de bunăvoie, nimeni nu semnează» apreciază primarul din Gîrbovi, Grigore Popa.
Iar dacă la toate aceste probleme semnalate adăugăm faptul că nici jumătate din populaţia estimată nu a încheiat contracte de ridicare a deşeurilor cu firma ADI ECO 2008 (reamintim că în urmă cu un an responsabilii proiectului apreciau că e nevoie de 60% din populaţie pentru eficientizarea economică a proiectului), tabloul general e complet. Iar eşecul, o posibilă realitate care are nevoie doar de timp pentru a deveni certitudine.
(505 vizualizări - 0 comentarii)
Comentariul tău: