La finanţe-n sediu, la etajul cinci
În biroul mare, prins în două chingi
Nea Petrică şade, tare supărat
Plînge şi suspină la partidul-stat
«Soţia n-are muncă, postu-i suspendat
Nu mai vreau să fie iar restructurat
Eu o vreau director, în loc rezervat».
Un orologiu sună noaptea jumătate
La pedeleu în poartă oare cine-o bate?
«Eu sînt, Marinică, al tău finanţist
Zis şi nea Petrică, tot liber-schimbist.
Soarta-mi fu ferice, la cei pesedei
Acu’ mă-ntorc acasă, fiindcă-s tot de-ai mei»
Marinică tace şi gîndeşte-adînc
Nea Petrică spune, supralicitînd
«Nea Vasile în vară, o sută mi-a cerut
Social-democraţia eu cu bani s-o-ajut»
Şi el, Marinică, cu ochii ţintă-n gol
I-a dat localitate, să aibă viitor
«La pedele degrabă, te duci la Adîncata
Localitatea sprijini şi al soţiei post e gata!»
Nea Petrică iese şi din cornu-i sună
Toţi ai lui cu pîini din cîmpuri se-adună
(Al său Bulibaşa, căpitan de oşti
Strînge-n buzunare cît n-ai să cunoşti)
Fără prejudecăţi fiscale, fără acte multe
Nea Petrică cere ca să îl asculte.
«Eu sînt tatăl vostru şi-al meu căpitan
Vă va lua cu forţa banii, cam ca pentru-n an»
Lupta iar începe... Pesedei zdrobiţi
Cad ca nişte spice, de securi loviţi.
«Am învins, Mărite!» spuse nea Petrică
În timp ce căpitanu’ vrea la Marinică.
«Bravo nea Petrică! Bulibaşă vrednic
La pedeleu acuş, o să te fac io sfetnic».
Iară nea Petrică, cu a sa biruinţă
A îndeplinit soţiei candidă-o dorinţă.
Director financiar e ea sigur de-acum
În timp ce Bulibaşa, la pedeleu e bun.
(766 vizualizări - 2 comentarii)
(21 Aprilie 2010, 10:56)
Ce? Acum priviti cu spaima fata noastra sceptic-rece,/ Va mirati cum de minciuna astazi nu vi se mai trece?/ Cand vedem ca toti aceea
care vorbe mari arunca/ Numai banul il vaneaza si castigul fara munca,/ Azi cand fraza lustruita nu ne poate insela,/ Astazi altii sunt de vina , nea’
Cazacu’ nu-i asa? Prea v-ati atatat arama sfasiind acest tinut/ prea facurati
neamul nostru de banet si de avut/ Prea v-ati batut joc de lege, de popor si obicei,/ Ca sa nu s-arate-odata ce sunteti – niste lingai!/ Da, castigul fara munca, iata singura pornire;/ Competenta? e-o prostie; Demnitatea? o erezie./ Sa continui eu consider ca nu are nici un rost/ Atat timp cat toti alesii isi doresc sa fii doar PROST.../ Dar si-aici intervine sansa si nu vor un prost de rand/ Ci un prost cu bani si frica si far' de discernamant/ Dar capabil sa conduca institutia cu sarg/ Sa o mulga, sa o suga, sa o vanda ca la targ...
(20 Aprilie 2010, 20:32)
Faina poezia. Felicitari talentatului artist care a remixat-o. Ar fi de apreciat daca i-o arata cineva si lui Marinica, dar sa i-o si traduca, caci esenta e mai greu de inteles.
Comentariul tău: