În mediul rural nu există servicii de salubritate
Ialomiţa, o groapă de gunoi de 4453 de kilometri pătraţi
În 16 iulie 2009, Ialomiţa raporta cu mîndrie respectarea obligaţiilor privind închiderea rampelor de gunoi, obligaţie asumată prin contract cu Coana Europa. La aproape un an distanţă, aceleaşi autorităţi admit că s-au grăbit cu raportările şi că situaţia este mai gravă decît s-ar fi aşteptat: «Ialomiţa riscă să devină o groapă de gunoi uriaşă» a declarat săptămîna trecută subprefectul Gigi Petre, în cadrul ultimei întîlniri a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Ialomiţa. Iar situaţia din teren confirmă sută la sută această stare de fapt. Şi chiar mai rău decît atît!
Serviciile de salubritate din mediul rural nu sînt funcţionale
La aproape un an de la închiderea celor 151 de rampe de gunoi din Ialomiţa, situaţia constatată de Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Ialomiţa este dramatică: «Serviciile de salubritate nu sînt funcţionale. Trebuie să găsim o soluţie pentru că la ţară situaţia a scăpat de sub control. Pentru 10 lei, oricine găseşte o căruţă care să-i ia gunoiul din curte. Unde îl aruncă, nu interesează pe nimeni. Pe islaz, pe marginea drumului, în pădure, pe stradă... Şi asta pentru că alternativa după închiderea gropilor nu există» ne declară directorul instituţiei Adrian Oprescu.
Situaţia semnalată de directorul Adrian Oprescu este dublată de istorii incredibile, culese din teritoriu: «A murit un cal la noi pe islaz. I-am sunat pe-ăia de la Protan să îl ia, că sînt singurii din ţară care sînt autorizaţi. Ştiţi cît ne-a cerut?! 1500 de lei! Păi la banii ăştia cumpăram un cal nou! De unde dracu’ să-i dăm atîţia bani?! Şi i-am fi dat pînă la urmă! Da’ ştiţi ce-a zis?! Că vine în două săptămîni! Aşa că l-am tărît într-o groapă şi l-am lăsat acolo, să-l mănînce viermii! Ce era să facem?» ne explică, anonim, unul dintre primarii care ar fi trebuit să vegheze la respectarea legii.
Mai grave decît drapajele punctuale rămîn însă derapajele colective. La 8 luni de la expirarea datei limită pentru înfiinţarea serviciilor de salubritate, acestea lipsesc cu desăvîrşire sau nu sînt funcţionale. Practica uzuală a autorităţilor locale, susţin reprezentanţii Prefecturii, este aceea de a vota pe bandă rulantă hotărîri de consiliu local prin care concesionează unor firme din domeniu servicii de salubritate încă neînfiinţate. Aberaţia administrativă ia drumul Prefecturii, pentru validare, şi, invariabil, este respinsă.
Serviciile de salubritate de pe hîrtie
Exista şi o variantă B, a autorităţilor locale care şi-au înfiinţat deja serviciile de salubrizare. Numai că imediat după înfiinţarea acestor servicii, aceleaşi autorităţi s-au lepădat de ele ca dracu’ de tămîie. Termenul juridic pentru această afacere este «delegare de gestiune prin concesionarea serviciului de salubritate». La adăpostul acestei sintagme, autorităţile locale s-au grăbit să concesioneze serviciile unor firme de salubritate nou-înfiinţate, fără a stabili taxa de salubritate pentru populaţie. În valoare de 3,5-4 lei de persoană, taxa, stabilită fără o bază legală de către firmele respective, se dovedeşte prea mare pentru a putea fi suportată de către populaţie. Iar consecinţele sînt cele descrise mai sus. Ce e mai grav însă, de-abia de-acum urmează. Conştiente de termenul limită din 16 iulie 2009, autorităţile judeţene din Ialomiţa au demarat, începînd cu 2007, o serie de proiecte cofinanţate cu fonduri europene, prin care au construit în 33 de localităţi din judeţul Ialomiţa rampe de transfer a deşeurilor menajere. La o valoare medie de 200 mii de euro bucata, rampele au fost gîndite ca o alternativă viabilă la cele 151 de gropi de gunoi existente. Cum însă socoteala de la Consiliul Judeţean Ialomiţa, autorul moral al acestei alternative, nu se potriveşte cu socoteala din bătătura primăriilor, bunele intenţii au sporit dezastrul judeţean. «Aceste rampe urmează să se umple în următoarele două-trei luni. Şi-atunci compostul va deveni o problemă. Dar adevărata problemă o reprezintă faptul că autorităţile locale nu au niciun contract cu asociaţiile agricole din jur, pentru utilizarea compostului. Nu există aşa ceva. Asta înseamnă că aceste gropi se vor umple şi oamenii vor începe să pună alături» ne confirmă noua stare de fapt Adrian Oprescu, directorul Agenţiei de Mediu.
Ce înseamnă practic acest aspect? Că, pe lîngă cele 150 de gropi de gunoi existente, au apărut alte 33, care vor deveni în curînd potenţiale focare de infecţie. Dar la cei 4453 de kilometri pătraţi deja existenţi, cît numără judeţul, acest surplus nu reprezintă un motiv major de îngrijorare.
Ciulniţa-dovada că se poate
În ciuda dezastrului, există şi exemple pozitive. Nu vorbim, evident, de serviciile de salubritate din oraşe, unde autorităţile locale au avut capacitatea financiară şi administrativă de a gestiona eficient situaţia. Una dintre aceste «minuni» se petrece la Ciulniţa, acolo unde primarul Stelică Gheorghe a reuşit imposibilul: «Avem 8 oameni angajaţi, din care 4 sînt permanenţi. Mai lucrăm şi cu cei de la 416... Totul e să asiguri funcţionarea serviciului pe care îl oferi. Dacă prestezi, oamenii plătesc. La mine, gradul de încasare e de 90%» ne asigură acesta.
Vorbim de una dintre comunele sărace ale judeţului, care are în componenţa ei 5 sate răspîndite de-a lungul a 13 kilometri de şosea. În ciuda acestor neajunsuri, autorităţile locale din Ciulniţa au reuşit să impună o taxă de salubritate de 5 lei pe gospodărie, să încheie contracte cu agenţii economii de la care încasează 50 de lei lunar şi, mai ales, să colecteze săptămînal gunoiul strîns din gospodării. Cît despre compostul rezultat, şi pentru acesta primarul Stelică Gheorghe are o soluţie: «Am vorbit deja cu asociaţiile agricole din comună. În toamnă îl vom împrăştia pe cîmp. Chiar dacă nu vom face bani din el, cu siguranţă nu va rămîne în rampă!».
Din păcate, exemplele de acest gen se numără pe degete. O situaţie similară, dar nu la fel de eficientă, poate fi constatată la Bucu, o alta la M. Kogălniceanu. Pentru restul însă, concluzia aceloraşi autorităţi judeţene e necruţătoare: «La nivelul autorităţilor locale domneşte haosul. S-a organizat o întîlnire cu primarii în care s-a discutat care sînt obligaţiile lor legale în privinţa serviciilor de salubrizare. Din păcate, au venit 10 primari. Toată lumea se plînge că avem ceva cu ei. Încearcă să arunce responsabilităţile în spatele instituţiilor statului, nu asigură încheierea contractelor de salubrizare cu firmele din zonă şi populaţia, trag de timp... În ritmul ăsta riscăm ca întreg judeţul Ialomiţa să devină o groapă de gunoi! De aceea propun măsuri coercitive imediate pentru remedierea situaţiei» a declarat subprefectul Gigi Petre la ultima şedinţă a Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. De atunci, a mai trecut o săptămînă, iar situaţia continuă să rămînă neschimbată!
(535 vizualizări - 1 comentariu)
(9 Noiembrie 2010, 00:43)
solutia este ca in oras sa fie cel putin 2 sau 3 firme,din care una sa se ocupe de domeniul public,unul de domeniul cu grad de toxicitate si spor la treaba
Comentariul tău: