Cum a pierdut Ialomiţa fondurile europene pentru renovarea şi dezvoltarea satelor
Incompetenţa administrativă a costat judeţul 360 milioane de lei
Măsura 322 privind renovarea şi dezvoltarea satelor ar fi putut atrage în Ialomiţa circa 360 milioane de lei noi pentru reţele de apă, sisteme de canalizare, drumuri, şcoli, centre de asistenţă pentru bătrîni etc. Din păcate, niciunul dintre cele 36 de proiecte FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) depuse la sesiunea din 31 iulie 2009 nu a întrunit punctajul minim de finanţare. Singura veste bună vine de la Mihail Kogălniceanu, acolo unde Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Lunca Dunării, a reuşit să acceseze 6 milioane de euro prin intermediul aceleiaşi măsuri.
Pierderea, după cum vom arăta mai jos, se datorează în principal administraţiei judeţene a judeţului, incapabilă să ofere suport logistic administraţiilor locale. Iar demonstraţia noastră nu se opreşte aici...
360 milioane de lei pe apa Sîmbetei
Primele informaţii legate de respingerea celor 36 de proiecte depuse de administraţiile locale ialomiţene deja au fost făcute publice. Potrivit informaţiilor furnizate de Oficiul Judeţean de Plăţi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit Ialomiţa, în cadrul măsurii 322 privind «modernizarea şi dezvoltarea satelor» la sesiunea din iulie 2009 au fost depuse 38 de proiecte. Dintre acestea, două s-au dovedit neconforme, restul de 36 reuşind să se încadreze în cerinţele Ghidului Solicitantului. Din păcate, la jumătatea lunii mai 2010, în urma evaluării, s-a confirmat faptul că niciunul dintre cele 36 de proiecte nu a întrunit punctajul minim de 64 de puncte necesar accesării finanţării. Sub linie, cu cele mai mari punctaje, respectiv 59, s-au clasat comunele Cosîmbeşti, Ciulniţa, Sf. Gheorghe şi Sineşti. Pentru aceste localităţi încă mai există şansa contestării punctajului, fapt care ar putea duce la revenirea asupra deciziei de finanţare. Punctajele obţinute de către celelalte proiecte depuse s-au situat între 57 şi 50 de puncte, un scor mult prea mic pentru ca administraţiile locale să mai poată schimba în vreun fel situaţia.
Independent a prevăzut această situaţie încă din 23 ianuarie 2010 (vezi articolul «Ialomiţa pierde 360 de milioane lei pentru dezvoltarea infrastructurii», www.independentonline.ro). Ce nu am explicat însă atunci este cum a fost posibil acest lucru şi, mai ales, de ce sînt atît de vinovate autorităţile judeţene de această pierdere. O facem acum cu speranţa că efectele acestei incompetenţe administrative ar putea fi limitate măcar acum, în al doisprezecelea ceas.
Prima dintre precizările care se impun este cea legată de punctajul acordat proiectelor FEADR, unul dintre nodurile gordiene ale accesării fondurilor europene.
Punctajul, o ecuaţie cu răspuns prestabilit
Deşi în ultimii doi ani criteriile de acordare a punctajelor pentru proiectele de renovare si dezvoltare a satelor au reprezentat sursa unor dezbateri politice aprinse, stabilirea acestora este o formalitate pe care oricine accesează Ghidul Solicitantului pentru măsura 322 o poate îndeplini. Potrivit acestui Ghid, cele 100 de puncte necesare accesării fondurilor europene se pot obţine în condiţiile în care administraţiile locale reuşesc să îndeplinească o serie de criterii de selecţie stricte şi riguros determinate. Enumerăm cîteva dintre ele: lipsa unor investiţii similare, grad de sărăcie ridicat, existenţa unei stategii de dezvoltare locală sau judeţeană, proiecte integrate de investiţii, existenţa unei infrastructuri sociale, zonă în care apa este insuficientă sau prezintă incidenţă ridicată în perioadele de secetă, existenţa unor drumuri care asigură legătura cu principalele căi rutiere, etc. Notate cu valori între 5 şi 25 puncte, aceste criterii au stat la baza obţinerii punctajelor amintite mai sus de către administraţiile locale.
Ceea ce nu ştie însă nimeni, sau nu a ştiut-o pînă în prezent, e că aceleaşi punctaje care au plasat proiectele europene în eşalonul 2 al clasamentului naţional ar fi putut fi îmbunătăţite în condiţiile existenţei unei strategii judeţene coerente sau a unei preocupări active a administraţiei judeţene pentru asigurarea suportului logistic de îmbunătăţire a punctajelor.
Prea incompetenţi ca să fim săraci
Prima dovadă de incompetenţă administrativă o reprezintă ignorarea criteriului legat de gradul de sărăcie. Notat cu 10 puncte, acest criteriu se bazează pe o statistică veche de pe vremea ministrului Flutur, dar plecată de la aceeaşi competentă administraţie judeţeană care s-a declarat la momentul respectiv «prea mîndră ca să fie săracă». Astfel, deşi oamenii din localităţile rurale din Ialomiţa sînt săraci de n-au după ce bea apă din fonduri europene, doar 5 dintre localităţile care au depus proiecte au fost punctate corespunzător la acest criteriu: este vorba despre Borduşani, unde gradul de sărăcie este de 53%, de Făcăeni, 50,3%, de V. Măcrişului, 50,1%, Miloşeşti, 57% şi Giurgeni, 51,8%. Restul celor 31 de proiecte au pierdut aici pînă la 5 puncte, adică exact punctele necesare atingerii pragului de finanþare.
Un alt criteriu de care administraţia judeţeană şi-a bătut crunt joc a fost cel legat de strategia de dezvoltare judeţeană. Care, deşi în Ialomiţa se făureşte anual, cincinal şi, mai nou, pentru perioada 2010-2020, la momentul depunerii proiectelor a lipsit cu desăvîrşire. Este de notorietate masterplanul judeţean finalizat de către Tahal Consulting Engineers LTD în iunie 2008, pe bani grei, «pentru reabilitarea sectorului de apă şi apă uzată din judeţul Ialomiţa», prin care administraţia judeţeană ar fi urmată să ivestească în acest sector circa 70 milioane de euro. El a ţinut loc de strategie de dezvoltare judeţeană fix pînă la momentul depunerii proiectelor de către administraţia locală. Iar eşecul acestui proiect judeţean a costat fix 5 puncte, aceleaşi puncte necesare atingerii pragului de finanţare, iertată fie-ne repetiţia.
Mai putem discuta, de asemenea, de lipsa unor infrastructuri sociale sau a unor investiţii «în scopul conservării specificului local şi moştenirii culturale», sintagmă extrem de uzitată în discursurile publice ale reprezentanţilor administraţiei judeţene şi care a reprezentat în economia proiectelor între 10 si 20 de puncte. De asemenea, poate fi luată în calcul ratarea criteriului legat de ariditatea localităţilor (5 puncte) fapt arhicunoscut pentru că Ialomiţa este într-un vizibil proces de deşertificare. Dar cum aceste din urmă criterii depindeau şi de abilitatea administraţiei locale de a-şi construi proiectul, ne vom limita la atît. Şi vom încerca să oferim şi reacţii la cald despre eşecul general înregistrat de proiectele FEADR depuse de către administraţile locale din judeţ.
Prefectura reacţionează: Teculescu susţine varianta contestaţiilor
Unul dintre primii oficiali care a reacţionat la eşecul înregistrat de administraţiile locale din Ialomiţa a fost prefectul Mădălin Teculescu. Taxat drept «instrument politic» în ianuarie, cînd a tras alături de noi primul semnal privind ratarea finanţărilor europene, acesta a constituit încă din luna aprile, o comisie judeţeană în care cooptat principalii factori implicaţi în susţinerea administraţiilor locale în vederea accesării fondurilor europene. Iniţiativa a fost însă tardivă, iar rezultatele sînt mai mult decît modeste, comisia fiind în măsură doar să cuantifice rezultatele dezastrului: «Tot ce s-a întîmplat pînă acum e dovada unui haos total. Iar dacă vom repeta aceste greşeli, vom rata toate şansele, atîtea cîte mai avem. Eşecul acestor proiecte este dovada clară că s-a acţionat fără să se cunoască interesul judeţului. Administraţia judeţeană a condus prost şi ineficient, iar ialomiţenii au plătit pentru asta. Singura soluţie care ne rămîne în acest moment este aceea de a contesta punctajul existent. În unele cazuri, nu în toate, evident, există sorţi de izbîndă».
Contestarea rezultatelor este însă un proces anevoios care ar trebui sprijinit activ de către administraţia judeţeană. Pentru că sînt lipsiţi de sprijin financiar şi logistic, primarii ialomiţeni care vor să conteste rezultatele sesiunii din iulie 2009 sînt obligaţi să apeleze la mila Consiliului Judeţean Ialomiţa. Adică acelaşi organism administrativ care, timp de 2 ani şi mai bine, a fost incapabil să sprijine prin politici coerente demersurile administraţiei locale de accesare a fondurilor europene.
O altă soluţie posibilă o reprezintă redepunerea celor 36 de «proiecte integrate de investiţii» în cadrul unei noi sesiuni. Acest artificiu ar presupune, practic, refacerea integrală a proiectelor şi reluarea efortului financiar care în unele cazuri a ajuns pînă la 150 mii de lei noi. Din păcate, o astfel de sesiune pentru măsura 322 privind «renovarea şi dezvoltarea satelor» nu mai există, cea din iulie 2009 fiind ultima de acest fel.
ADI Lunca Dunării, excepţia care confirmă regula
O excepţie fericită de la regula prezentată mai sus o reprezintă proiectul ADI «Lunca Dunării», dezvoltat la Mihail Kogălniceanu, în colaborare cu Gura Ialomiţei şi Giurgeni. Acolo, primarul Alexandru Dinu a reuşit să depăşească handicapul reprezentat de incompetenţa administraţiei judeţene şi a reuşit să acceseze fonduri în valoare de 6 milioane de euro pentru modernizarea drumurilor locale, construirea unei reţele de apă şi canalizare, precum şi pentru reabilitarea unor obiective culturale în cele trei localităţi care constituie asociaţia de dezvoltare intercomunitară. Aflat în acest moment la faza licitaţie pentru execuţie, proiectul de la Mihail Kogălniceanu este un exemplu aproape eroic de reuşită administrativă. «Nici la facultate n-am ştiut cursurile aşa cum ştiu ce scrie în dosarele astea. Noaptea, daca mă trezeşti din somn, ştiu unde e fiecare hîrtie, fiecare document, fiecare notă explicativă» ne-a declarat, satisfăcut de reuşită, primarul Alexandru Dinu.
În Ialomiţa mai există alte două proiecte similare prin care administraţiile locale încearcă prin eforturi conjugate să obţină fonduri europene pentru proiecte integrate de dezvoltare locală... Este vorba despre proiectele de la Reviga şi Făcăeni care au contracte semnate ca şi ADI «Lunca Dunării» în iunie 2009, respectiv 26 iunie 2009 şi sînt în faze similare de implementare. Spre deosebire de ADI «Lunca Dunării», aceste asociaţii au accesat doar 2,5 milioane de euro fiecare, iar anvergura lor economică este mult mai modestă.
Strategie judeţeană la Oceanul Atlantic
Vacanţă de 2000 de euro în Portugalia pentru preşedintele Ciupercă
Unul dintre principalii vinovaţi ai eşecului celor 36 de proiecte de accesare a fondurilor europene pe măsura 322 este preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, Silvian Ciupercă. Domniei sale sau, mai precis, instituţiei pe care o conduce, li se pot imputa lejer cele 5 puncte ratate de administraţiile publice locale la capitolul strategie judeţeană de dezvoltare. Din păcate, preşedintele nu poate fi tras la răspundere zilele acestea pentru că se află într-o vizită de lucru în Portugalia pentru a se instrui cu privire la strategia de dezvoltare locală dintr-o regiune similară cu Ialomiţa. Vizita, una aproape incognito, despre care oficialul judeţean nu a suflat un cuvînt, a fost extinsă pe parcursul a 7 zile şi este rezultatul implementării în 2010, a proiectului «Document Strategic cu Scenarii de Dezvoltare Socio-Economică şi Demografică a teritoriului judeţului Ialomiţa, pe perioada 2009-2013, cu orizont 2013-2020, Realizarea Strategiei de Dezvoltare a judeţului Ialomiţa».
Sub această polologhie administrativă se ascunde un proiect de 1 milion de lei noi, cofinanţat din bugetul judeţean, care îi va permite preşedintelui Ciupercă să demonstreze, încă o dată, preocuparea sa pentru mai binele pe termen lung al judeţului. Cheltuielile de peste de 2000 de euro prilejuite de deplasarea preşedintelui Ciupercă în Portugalia s-au făcut evident la solicitarea dezvoltatorilor proiectului şi pe banii acestora. Iar rezultatele vizitei se vor face simţite, aşa cum e şi normal, în 2020, cînd proiectul va fi finalizat.
Cît despre declaraţii, acestea deja există, iar poziţia publică a preşedintelui Ciupercă vizavi de proiectele europene iniţiate de administraţiile publice locale este una de notorietate. «Atunci cînd te angajezi la un proiect trebuie să ştii că ai şi capacitatea administrativă şi finaciară de a-l duce la bun sfîrşit. Acum trei ani de zile România nu avea proiecte, acum are mai multe proiecte decît poate duce. Este surprinzător că nici în gura prefectului şi nici în gura ziariştilor şi nici în gura altor oameni care se ocupă de administraţia publică conceptul de cofinanţare nu are o accepţiune realistă. Cofinanţare înseamnă un supliment de finanţare. Cei mai mulţi înţeleg cofinanţarea ca fiind ceva pe banii altora. Cofinanţările sprijinite de Consiliul Judeţean se fac în parteneriat şi în asociere, în funcţie de interesul general. Pentru că această instituţie are ca misiune principală să asigure o mai bună promovare si asistenţă pentru susţinerea proiectelor de interes judeţean. Insist, de interes judeţean! Este surprinzător că un om care citeşte şi se gîndeşte la consecinţele acestor decizii în plan juridic, nu înţelege raţiunea cofinanţării» a declarat preşedintele Silvian Ciupercă atunci cînd a fost solicitat să prezinte o poziţie oficială faţă de dificultăţile cu care se confruntă administraţiile locale în derularea proiectelor cu finanţare europeană.
(643 vizualizări - 6 comentarii)
(3 Iunie 2010, 15:58)
sunt abonat orange si............
(3 Iunie 2010, 09:17)
@ un psd-ist suparat
Ceva i-mi spune ca nu ai dreptate si ca esti "abonat Orange", deci..............
(29 Mai 2010, 20:15)
Eu spun sa nu ne mai miram atata...la cata incompetenta si analfabetism gasim in primariile judetene, ar trebui sa tacem malc. In ceea ce-l priveste pe dl din poza care seamana ca ala cu ochii mici de la FMI care a inrobit tara asta pe 100 ani de acum incolo, cu sprijinul nemijlocit al celor de la putere, de la fosta putere si eventual viitoarea putere, eu i-as propune sa ramana in Portugalia...nu are ce cauta in judetul asta de care fug toti investitorii ca dracul de tamaie din cauza spagilor cerute de nenorocitii ca Ciuperca care a capatat meteahna de la defunctul politic Savu...Si i-as mai pune o intrebare nevinovata dl Musoiu...proiectele alea facute de el precum si cele facute de elevul lui, actualmente stimabil ziarist cu Jaguar in prispa, de care curtea de conturi habar nu are si pentru care au incasat o caruta de bani din bugetele carpite ale primariilor, de ce nu au adus nici o lescaie acestora?????...pe cand o ancheta privind sumele de bani platite de primariile psd-iste ptr aceste proiecte, bani care au intrat in conturile lui Musoiu si ale stimabilului Dutu...aviz organelor in drept sa cerceteze toate acestea...
(29 Mai 2010, 09:58)
daca citeai mai bine vedeai ca am citat niste persoane valoroase in care eu cred.legat de 31.05 iti spun ca o sa petrec prin munca ca nu sunt bugatar si nici nu o sa fiu vreodata.in legatura cu limbajul pot sa spun doar atat:aceste lepre care conduc judetul nu merita sa li se vorbeasca altfel.
(28 Mai 2010, 22:02)
@ un pesedist suparat Desi va semnati CRISTIANA ALEXANDRA LEVITCHI, in cadrul altui articol aveti urmatorul comentariu:"sa se mai faca in p...a ca organele" Sint cel putin doua explicatii: 1) semnaza altcineva cu acelasi nume , iar dumneavoastra TOLERATI asa ceva (foarte romanesc, sinteti indentic/a cu marea massa) 2) nu sinteti convinsa/convins de ceea ce reprezentati biologic( nicio problema dar asta ar trebuii sa ramana doar in intimitatea Dvs., nu ne intereseaza ambiguitatea sexuala a nimanul) In rest, toti ne vaitam, dar stam in case. Apropo,cum vei petrece pe 31 Mai?
PS:
Cred ca vi se canta : " un elefant se legana pe o pinza de paianjen" ATENTIE CA ESTE FOARTE POSIBIL SA SE RUPA PINZA! PINA SI PDL-UL DETESTA CARACTERUL "BIFACIAL"!
(28 Mai 2010, 12:37)
nu s-a laudat in gura mare nea Ciuperca si nea Stiuca ca organizeaza o echipa de specialisti care s-a ajute primarii sa acceseze fonduri.Pe ce incaseaza Musoiu zeci de miliarde.Ia studiaza Victore cum la Valea Macrisului trebuiesc returnati in jur de 1 milion de euro de pe Sapard care vor trebui platiti din bugetul CJ,adica din banii prostilor de contribuabili.Asa de bine la sfatuit Ciuperca si Fanica pe primar.Si cred ca vor urma si altele ptr ca domn Ciuperca sfatuieste primarii sa dea cismele cu apa la operatorul din Constanta,ca de, nu are bani la CJ sa-i aloce ptr micile lucrari care mai trebuiesc facute.Si de ce sa iasa tap ispasitorel cand pot iesi fraieri de primari.
Taguri: Silvian Ciupercă, incompetenţă administrativă, Ialomiţa
Comentariul tău: