Independent - ziar din Ialomita, Slobozia
Asociatiile-crescatorilor-de-animale-se-razboiesc-pentru-pajistile-judetene

Afaceri cu banii UE în Ialomiţa

Asociaţiile crescătorilor de animale se războiesc pentru pajiştile judeţene

«La loc cu lumină, la loc cu verdeaţă, unde nu există nici întristare, nici suferinţă!», aşa spune preotul pe ultimul drum al enoriaşului, promiţînd o lume mai bună pentru toţi. Şi tot aşa va fi spus şi UE, cînd a decis să acorde o subvenţie de circa 50 de euro pentru fiecare hectar de pajişte recondiţionată din România. Numai că în Ialomiţa, subvenţiile pentru pajiştile aflate în administrarea consiliilor locale, s-au transformat într-o afacere de tip monopol. Iar în jurul ei, cei care încă nu s-au dedulcit la fondurile UE, se calcă în picioare încercînd să smulgă fiecare o ciozvîrtă mai grasă.

Legea Asociaţiei Bărăganul
Subvenţia UE pe suprafaţă nu funcţionează exclusiv pentru terenurile agricole cultivate. Începînd din 2007, consiliile locale pot primi, în baza unei cereri depuse la APIA, o subvenţie de circa 50 de euro pentru refacerea şi susţinerea păşunilor, respectiv a islazurilor comunale. În 2007, în România, în urma cererilor depuse, un număr de 1711 de consilii locale au primit 26 milioane euro pentru sprijinul financiar pe suprafaţă în cazul pajiştilor. În 2008, au fost 1432 de Consilii Locale, care au primit 40 milioane euro. În Ialomiţa, consiliile locale s-au trezit mai tîrziu. Şi pentru a accesa fondurile puse la dispoziţie de UE au fost nevoite să se asocieze. Asociaţia care le reprezintă interesele la acest moment se numeşte «Bărăganul» şi gestionează, practic, toate fondurile alocate de UE în urma cererilor de sprijin pe suprafaţă. Valoarea acestor fonduri se ridică la aproximativ 700 mii de euro, întrucît suprafeţele de păşune declarate de consiliile locale din judeţ se ridică la 14000 de hectare. Şi sînt gestionate exclusiv prin intermediul lui Niţă Ştefan, reprezentantul legal al acestei Asociaţii. Din păcate, parte dintre fondurile alocate de UE se rătăcesc pe drumul către consiliile locale. Iar dacă nu se rătăcesc, înregistrează întîrzieri nepermis de lungi, care pot ajunge pînă la 2 ani. În acest timp, banii rămîn în contul Asociaţiei, unde, potrivit declaraţiilor domnului Niţă, «fac pui». Pînă acum, puii astfel înmulţiţi de Asociaţie din 2008 şi pînă în prezent au ajuns la 200 mii de lei noi. Oficial!
Mai mult decît atît, susţin crescătorii de animale direct interesaţi, Asociaţia deţine şi monopolul MSC (material seminal congelat) pentru toţi crescătorii de animale din judeţ. Un monopol pe care acelaşi Ştefan Niţă îl gestionează arbitrar, fără respectarea procedurilor standard de montă a animalelor. Cum la mijloc este vorba despre 18 mii de doze anual, la care Asociaţia cîştigă pînă la 5 lei per bucată, un calcul simplu confirmă cît de mare este miza acestei activităţi conexe. Iar dacă la cele amintite mai sus, adăugăm şi Loganul Asociaţiei, cumpărat peste noapte, precum şi angajarea fiului în schema de personal a Asociaţiei, avem imaginea perfectă a unei afaceri de familie pe banii UE la care mulţi dintre membrii Asociaţiei rîvnesc.

Cine se scuză, nu se acuză
Niţă Ştefan recunoaşte o bună parte dintre acuzaţiile care i se aduc. Consideră însă că vocile celor care îl acuză sînt voci care vor, de fapt, distrugerea Asociaţiei. «Mie îmi pare rău că ajung la ziar. E un deserviciu făcut Asociaţiei de care nimeni nu are nevoie în prezent. Însă am să vă răspund, indiferent de întrebări» ne-a declarat acesta. Astfel am putut afla că Asociaţia «Bărăganul», înfiinţată în 2007, are 150 de membri, din care peste o treime sînt reprezentaţi de către consiliile locale. Acestea depun la începutul anului o cerere către APIA, în baza căreia se calculează sumele care urmează a fi alocate pentru susţinerea şi refacerea islazurilor comunale. Faptul că sumele nu ajung la beneficiari, respectiv la consiliile locale, susţine domnul Niţă, se datorează în principal autorităţilor locale: «Asociaţia are grijă să-i spună. Dar, ştiţi şi dumneavoastră, îngrăşămintele nu se dau vara. Atunci consiliul local ne cere să păstrăm banii pînă se strîng mai mulţi, ca să poată face nişte lucrări. Avem, de exemplu, cazul comunei Cosîmbeşti, care nu a ridicat nici pînă acum subvenţiile, de cînd le-au fost alocate. Sau, alt exemplu, Primăria Slobozia. Ei spun. Domnule, vrem să continuăm însămînţările. E o perioadă cînd seminţele sînt mai ieftine... Atunci se face o selecţie de oferte, am făcut-o noi la Clubul Tineretului, am făcut un proces-verbal şi am făcut ce s-a hotărît acolo. E drept, mai există primării care ne reproşează că punem carul înaintea boilor. Dar nu poţi să mulţumeşti pe toată lumea».
În cazul MSC-ului, explicaţia domnului Ştefan Niţă e şi mai simplă. «Nu sînt banii care spun ei că sînt. Oamenii nu plătesc MSC-ul. Sau îl plătesc, dar o fac cu întîrziere. Aşa e, e vorba de 5 lei pe doză profit. Dar unii ne amînă la plată, unii nu plătesc pur şi simplu. De-aia am devenit selectivi în distribuirea lui. Plătim doar celor care ştim că sînt buni platnici» îşi justifică Ştefan Niţă monopolul impus asupra MSC-ului.

După ei, potopu’!
Cine sînt ei!? Simplu! Asociaţiile concurente, înfiinţate în siajul Asociaţiei «Bărăganul». Una dintre ele aparţine lui Traian Cioranu, crescător de taurine în zona Vlădeni şi fost preşedinte al Asociaţiei «Bărăganul». În calitatea sa oficială de preşedinte, Traian Cioranu a cerut instanţei în luna decembrie a anului trecut dizolvarea asociaţiei «Bărăganul» în conformitate cu dispoziţiile OG nr. 262/2000. Imediat după aceea, Traian Cioranu a înfiinţat o nouă Asociaţie, la Feteşti, şi a cerut instanţei numirea sa în calitate de lichidator la Asociaţia «Bărăganul». Scopul acestei inginerii judiciare, susţine Niţă Ştefan, îl constituie preluarea conturilor bancare ale Asociaţiei şi relocarea fondurilor europene către Asociaţia nou-înfiinţată. Manevra a fost la un pas de a reuşi, fiindcă membrii Asociaţiei n-au ştiut nimic de dizolvarea societăţii pînă la Adunarea Generală a acţionarilor, din mai. Cu un picior în groapă, AGA «Bărăganul» a reuşit să facă recurs şi să obţină anularea hotărîrii judecătoreşti de dizolvare a Asociaţiei. Procesul este în curs, pentru că Traian Cioranu, cel care se laudă printre colegi că «are pe toată lumea la picioare», a făcut la rîndul lui recurs. Următorul termen este 23 septembrie.
Pînă atunci însă, Ştefan Niţă are de dat o serie de explicaţii Parchetului de pe lîngă Judecătoria Slobozia. Potrivit acuzaţiilor care îi sînt aduse, acesta, alături de un fost preşedinte al asociaţiei, Gheorghe Ştefan, se fac vinovaţi de delapidare «deoarece în cursul anului 2007 nu au justificat cheltuirea unor sume de bani din contul Asociaţiei, iar la cererea actualului preşedinte de a prezenta actele contabile ale asociaţiei, Niţă Ştefan a refuzat». Evident, în acest moment toată lume aşteaptă ca organele statului să-şi facă datoria.
Ce este însă extrem de grav, dincolo de aceste lupte intestine pentru gestionarea banilor UE şi a monopolului MSC, e faptul că an de an păşunile şi izlazurile comunale se degradează, că fondurile UE destinate zac în conturile asociaţiilor de tot felul şi că din cauza blocajelor pe care acestea le creează, crescătorii de animale interesaţi de refacerea islazurilor comunale nu pot beneficia de subvenţiile oferite an de an.

29 Iulie 2010, 09:21 (408 vizualizări - 6 comentarii)


Comentariile cititorilor:


mak:

(1 Septembrie 2010, 15:52)
la puscariee !!!


Turcanaru:

(31 August 2010, 21:14)
Ce fata de penal, contraventional, balegar, smenar, cotetar, viclean, ...ialomitean???


ion:

(7 August 2010, 16:20)
asa e vik.nu are,pentru ca platiti din bani publici,salariatii(pardon coducatorii)oarz taie frunza....unchiul stie,dar tace!?


inteleptul:

(3 August 2010, 14:26)
curiozitatea mea consta in altceva. Asociatiile aceste sunt asa zise entitati comerciale non profit. Ar trebui sa fie asociatii profesionale, sau altfel spus care sa consilieze tehnic crescatorii. Dl de mai sus sustine ca a inregistrat sau inregistreaza "la care Asociaţia cî¿tigă pînă la 5 lei per bucată". Cum este posibil ca aceasta activitate sa nu fie fiscalizata, iar noi restul platim impozite de cad budigaii in vine?? sau..inca e valabil principiul "cine poate oase roade cine nu la mamaligi"?? cine este in spatele acestor magarii? cine le sustine?? cine ii tine in brate???


vik:

(31 Iulie 2010, 15:10)
nu are.


ion:

(30 Iulie 2010, 09:34)
oarz judetean(psd ?)ce opinie,(responsabilitate)are?



Comentariul tău:

Nume:
Comentariu
(maxim 1000 caractere):
Codul din imagine:
Închide