Nicolae Pruneş, mama Constituţiei
Dacă Antonie Iorgovan este considerat părintele Constituţiei României, atunci cu siguranţă Nicolae Pruneş din Slobozia este mama acesteia. Nicolae Pruneş are 79 de ani, lucrează de peste un an de zile la redactarea unui nou text al Constituţiei şi a făcut pînă în prezent toate diligenţele necesare pentru ca iniţiativa sa să ajungă la urechile şi sub ochii guvernanţilor din Capitală. Pînă acum a reuşit să primească cîteva răspunsuri evazive şi să revizuiască trei din titlurile Constituţiei. Însă trage speranţă că diriguitorii acestei naţii vor continua munca lui «pentru a putea ajuta progresul naţiunii române cu mai puţine piedici decît cele de acum»...
De la Imn la Constituţie
Nicolae Pruneş este un fost ofiţer de carieră. Colonel de artilerie, cu şcoala militară făcută la Sibiu. Crede în naţie şi în puterea ei de a se regenera prin muncă. Dar a deschis proces pentru că pensia pe care o primeşte acum i se pare prea mică. A atras pentru prima dată atenţia opiniei publice locale în urmă cu 10 ani, cînd a publicat o continuare a Imnului României. Îşi aduce aminte fără efort versurile. «Trezeşte-te române, din noaptea grea şi lungă/În care mulţi pe tine au vrut să te distrugă/Şi vezi cum lumea mare ţi-a secat bogăţia/Spunînd că ai chemare, prin soartă, sărăcia/Demască-ţi singur răii, rămîi trez şi veghează/Că-s mulţi jefuitorii şi te manipulează». De-atunci a apărut de zeci de ori în ziarele locale, a fost preşedinte al Consiliului Judeţean al Vîrstincilor, pe care l-a părăsit pentru a face loc altora, mai tineri, şi a gîndit un MONUMENT AL UNIRII, la Alba Iulia, «care să amintească generaţiilor actuale şi viitoare că poporul român s-a născut pe teritoriul al cărui proprietar a fost şi este de la început, ca popor creştin care se află».
Însă preocuparea sa de căpătîi este modificarea Constituţie, o iniţiativă la care s-a înhămat singur, dar pe care speră să o preia atît guvernanţii, cît şi toţi cei interesaţi de «progresul naţiunii române».
Trei capitole de-a lungul unui an
«Gîndurile mele au fost că statul român, statul naţional român, de la o vreme nu merge bine. Şi-am zis că aspectele negative pleacă de la legi, care n-au fost suficient de clare în favoarea naţiunii române şi a statului, ba chiar au fost echivoce, permiţînd infractorilor şi hoţilor să se prevaleze de ele. Şi am zis eu că aceste puncte negative sînt în Constituţie. Şi m-am apucat şi-am gîndit cum văd eu că ar trebui să fie Constituţia. Dar n-am ajuns decît pînă la titlul 3!» îşi începe Nicolae Pruneş povestea celui mai ambiţios proiect din cariera sa de pensionar. Potrivit modificărilor aduse, susţine Nicolae Pruneş în scrisoarea trimisă Parlamentului, preşedintelui României, Primului Ministru şi Consiliului Superior al Magistraturii, modificările aduse pot corecta piedici referitoare la «folosirea limbii oficiale, structura învăţămîntului, conţinutului scutului mic al stemei, cazurile patologice de homosexualism, inclusiv lesbianismul şi pedofilismul, chiar şi concubinajul, structura şi activitatea Parlamentului, care să nu depindă numai de caracterul politic, mai ales cînd acesta este pe aşa o treaptă decăzută, ci şi de cel ştiinţific, aşa cum se reţine din cele prevăzute la Senat». Spre exemplu, Nicolae Pruneş propune un Parlament mai mic format dintr-o Cameră a Deputaţilor cu 120 de aleşi şi un Senat de 80 de aleşi (Camera Înţelepţilor), în care fiecare domeniu să fie reprezentant de două pînă la patru persoane cu abilităţi şi competenţe deosebite.
O Constituţie open source
Pentru că modificarea primelor trei titluri ale Constituţiei i-a luat lui Nicolae Pruneş mai bine de un an, acesta este dispus să permită celor interesaţi accesul la munca sa de pînă acum. Acasă, în faţa calculatorului unde şi-a definitivat parte din viziunea sa asupra Constituţiei, Nicolae Pruneş spune că un astfel de exerciţiu de imaginaţie este la îndemîna oricui, mai cu seamă că demersurile sale de pînă acum s-au concretizat în primăvara acestui an prin răspunsuri concrete. Consiliul Superior al Magistraturii, de exemplu, deşi i-a precizat că nu este de competenţa sa, i-a remis o scrisoare prin care recomandă ca, pentru modificarea Constituţiei, să se adreseze Guvernului României.
Nu înainte însă de a-şi asigura, potrivit articolului 150 din aceeaşi Constituţie pe care Nicolae Pruneş visează să o schimbe, sprijinul a unui sfert din numărul deputaţilor şi senatorilor precum şi votul a nu mai puţin de 500 de mii de români. De aceea, Nicolae Pruneş a ales să facă, prin intermediul mass-media, «un apel public la toţi cei în inimile cărora le-a pulsat, le pulsează şi le va pulsa inima de cetăţean român». Aceştia sînt invitaţi să participe, alături de el, la munca de elaborare a unei noi Constituţii, să aducă modificările care se impun şi să modifice din temelii legea fundamentală a României. «Mie mi-a plăcut întotdeauna să mă relaxez prin muncă. Şi am considerat că cea mai bună formă de odihnă este să schimbi domeniul de activitate, să lucrezi altceva. Constituţia mea este un început. Îi invit pe români să o continue, să o îmbunătăţească şi să facă din ea o Constituţie vie, credibilă» adaugă colonelul pensionar...
(355 vizualizări - 0 comentarii)
Taguri: slobozia, Nicolae Pruneş, Constituţia României
Comentariul tău: