Ialomița, o groapă de gunoi de 4453 de kilometri pătrați

În 16 iulie 2009, Ialomița raporta cu mîndrie respectarea obligațiilor privind închiderea rampelor de gunoi, obligație asumată prin contract cu Coana Europa. La aproape un an distanță, aceleași autorități admit că s-au grăbit cu raportările și că situația este mai gravă decît s-ar fi așteptat: «Ialomița riscă să devină o groapă de gunoi uriașă» a declarat săptămîna trecută subprefectul Gigi Petre, în cadrul ultimei întîlniri a Inspectoratului pentru Situații de Urgență Ialomița. Iar situația din teren confirmă sută la sută această stare de fapt. Și chiar mai rău decît atît!

Serviciile de salubritate din mediul rural nu sînt funcționale
La aproape un an de la închiderea celor 151 de rampe de gunoi din Ialomița, situația constatată de Agenția Județeană pentru Protecția Mediului Ialomița este dramatică: «Serviciile de salubritate nu sînt funcționale. Trebuie să găsim o soluție pentru că la țară situația a scăpat de sub control. Pentru 10 lei, oricine găsește o căruță care să-i ia gunoiul din curte. Unde îl aruncă, nu interesează pe nimeni. Pe islaz, pe marginea drumului, în pădure, pe stradă... Și asta pentru că alternativa după închiderea gropilor nu există» ne declară directorul instituției Adrian Oprescu.
Situația semnalată de directorul Adrian Oprescu este dublată de istorii incredibile, culese din teritoriu: «A murit un cal la noi pe islaz. I-am sunat pe-ăia de la Protan să îl ia, că sînt singurii din țară care sînt autorizați. Știți cît ne-a cerut?! 1500 de lei! Păi la banii ăștia cumpăram un cal nou! De unde dracu’ să-i dăm atîția bani?! Și i-am fi dat pînă la urmă! Da’ știți ce-a zis?! Că vine în două săptămîni! Așa că l-am tărît într-o groapă și l-am lăsat acolo, să-l mănînce viermii! Ce era să facem?» ne explică, anonim, unul dintre primarii care ar fi trebuit să vegheze la respectarea legii.
Mai grave decît drapajele punctuale rămîn însă derapajele colective. La 8 luni de la expirarea datei limită pentru înființarea serviciilor de salubritate, acestea lipsesc cu desăvîrșire sau nu sînt funcționale. Practica uzuală a autorităților locale, susțin reprezentanții Prefecturii, este aceea de a vota pe bandă rulantă hotărîri de consiliu local prin care concesionează unor firme din domeniu servicii de salubritate încă neînființate. Aberația administrativă ia drumul Prefecturii, pentru validare, și, invariabil, este respinsă.

Serviciile de salubritate de pe hîrtie
Exista și o variantă B, a autorităților locale care și-au înființat deja serviciile de salubrizare. Numai că imediat după înființarea acestor servicii, aceleași autorități s-au lepădat de ele ca dracu’ de tămîie. Termenul juridic pentru această afacere este «delegare de gestiune prin concesionarea serviciului de salubritate». La adăpostul acestei sintagme, autoritățile locale s-au grăbit să concesioneze serviciile unor firme de salubritate nou-înființate, fără a stabili taxa de salubritate pentru populație. În valoare de 3,5-4 lei de persoană, taxa, stabilită fără o bază legală de către firmele respective, se dovedește prea mare pentru a putea fi suportată de către populație. Iar consecințele sînt cele descrise mai sus. Ce e mai grav însă, de-abia de-acum urmează. Conștiente de termenul limită din 16 iulie 2009, autoritățile județene din Ialomița au demarat, începînd cu 2007, o serie de proiecte cofinanțate cu fonduri europene, prin care au construit în 33 de localități din județul Ialomița rampe de transfer a deșeurilor menajere. La o valoare medie de 200 mii de euro bucata, rampele au fost gîndite ca o alternativă viabilă la cele 151 de gropi de gunoi existente. Cum însă socoteala de la Consiliul Județean Ialomița, autorul moral al acestei alternative, nu se potrivește cu socoteala din bătătura primăriilor, bunele intenții au sporit dezastrul județean. «Aceste rampe urmează să se umple în următoarele două-trei luni. Și-atunci compostul va deveni o problemă. Dar adevărata problemă o reprezintă faptul că autoritățile locale nu au niciun contract cu asociațiile agricole din jur, pentru utilizarea compostului. Nu există așa ceva. Asta înseamnă că aceste gropi se vor umple și oamenii vor începe să pună alături» ne confirmă noua stare de fapt Adrian Oprescu, directorul Agenției de Mediu.
Ce înseamnă practic acest aspect? Că, pe lîngă cele 150 de gropi de gunoi existente, au apărut alte 33, care vor deveni în curînd potențiale focare de infecție. Dar la cei 4453 de kilometri pătrați deja existenți, cît numără județul, acest surplus nu reprezintă un motiv major de îngrijorare.

Ciulnița-dovada că se poate
În ciuda dezastrului, există și exemple pozitive. Nu vorbim, evident, de serviciile de salubritate din orașe, unde autoritățile locale au avut capacitatea financiară și administrativă de a gestiona eficient situația. Una dintre aceste «minuni» se petrece la Ciulnița, acolo unde primarul Stelică Gheorghe a reușit imposibilul: «Avem 8 oameni angajați, din care 4 sînt permanenți. Mai lucrăm și cu cei de la 416... Totul e să asiguri funcționarea serviciului pe care îl oferi. Dacă prestezi, oamenii plătesc. La mine, gradul de încasare e de 90%» ne asigură acesta.
Vorbim de una dintre comunele sărace ale județului, care are în componența ei 5 sate răspîndite de-a lungul a 13 kilometri de șosea. În ciuda acestor neajunsuri, autoritățile locale din Ciulnița au reușit să impună o taxă de salubritate de 5 lei pe gospodărie, să încheie contracte cu agenții economii de la care încasează 50 de lei lunar și, mai ales, să colecteze săptămînal gunoiul strîns din gospodării. Cît despre compostul rezultat, și pentru acesta primarul Stelică Gheorghe are o soluție: «Am vorbit deja cu asociațiile agricole din comună. În toamnă îl vom împrăștia pe cîmp. Chiar dacă nu vom face bani din el, cu siguranță nu va rămîne în rampă!».
Din păcate, exemplele de acest gen se numără pe degete. O situație similară, dar nu la fel de eficientă, poate fi constatată la Bucu, o alta la M. Kogălniceanu. Pentru restul însă, concluzia acelorași autorități județene e necruțătoare: «La nivelul autorităților locale domnește haosul. S-a organizat o întîlnire cu primarii în care s-a discutat care sînt obligațiile lor legale în privința serviciilor de salubrizare. Din păcate, au venit 10 primari. Toată lumea se plînge că avem ceva cu ei. Încearcă să arunce responsabilitățile în spatele instituțiilor statului, nu asigură încheierea contractelor de salubrizare cu firmele din zonă și populația, trag de timp... În ritmul ăsta riscăm ca întreg județul Ialomița să devină o groapă de gunoi! De aceea propun măsuri coercitive imediate pentru remedierea situației» a declarat subprefectul Gigi Petre la ultima ședință a Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență. De atunci, a mai trecut o săptămînă, iar situația continuă să rămînă neschimbată!

(articol apărut în Independent nr. 497/28.04.2010)