ANCHETĂ

După ce constructorii au furat cît au putut, județul face bilanțul

Ialomița a cheltuit peste 1000 de miliarde pentru (ne)reabilitarea școlilor

Mii de miliarde cheltuite, sute de zile de întîrziere pentru finalizarea lucrărilor și școli transformate în șantiere. Deși ultimii miniștri ai Educației au fost mai mult decît generoși la capitolul investiții școlare, o parte dintre unitățile de învățămînt din Ialomița nu este nici pe departe pregătită pentru începerea noului an școlar. Lucrări de reabilitare, simple investiții școlare sau utilități au transformat infrastructura unităților de învățămînt ialomițene într-un adevărat fiasco guvernamental. La început de an școlar, autoritățile județene, responsabile de proasta gestionare a banilor destinați acestor lucrări, ridică din umeri și aruncă vina de la unii la alții. O situație pe cît de incredibilă pe atît de oficială ne-a fost furnizată recent de autoritățile deja alarmate de situațiile dramatice din școlile ialomițene. Potrivit documentelor, o parte a investițiilor școlare valorează nu mai puțin de 1000 miliarde de lei vechi... Mai grav decît orice este faptul că sumele colosale nu se regăsesc în școlile din județ. Desigur că, pe fondul crizei financiare, autoritățile locale nu au mai primit banii promiși de Guvern, văzîndu-se puse în situația de a rămîne cu lucrările nefinalizate.

Îngrijorări oficiale
Oficial, pînă la debutul unui nou an școlar mai sînt doar cîteva zile. Pe ultima sută de metri, autoritățile județene ies la rampă cu declarații pompoase pregătite cu sfințenie de consilierii bine plătiți ai instituțiilor pe care le conduc. Care mai de care își expune «îngrijorarea» față de școlile județului, se învinovățesc reciproc și fac promisiuni aproape elctorale. Scot la suprafață situații atent întocmite cu privire la investițiile școlare și, totodată, eviențiază sutele de miliarde ce, mai clar ca niciodată, au ocolit destinația oficială; în cazul nostru, cea a școlilor. Sub vastul proces de investiții în învățămînt descoperim, pe zi ce trece, cele mai nebănuite inginerii financiare. Așadar, sutele de lucrări în cadrul unităților de învățămînt demarate în ultimii trei ani au fost stagnate de majoritatea administrațiilor locale. Mult prea generoși în debutul reformării sistemului de învățămînt românesc, actual miniștrii au strîns cureaua pînă la strangulare din cauza lipsei fondurilor. Urmarea: deși școlile au «înghițit» sute de miliarde, elevii ialomițeni își desfășoară orele de curs în condiții vitrege. Cu cîteva zile înaintea începerii noului an școlar, singurele reparații care se mai fac sînt cîteva zugrăveli și astuparea unor găuri în tavanele clădirilor... Și, pentru ca prima zi de școală să fie și mai frumoasă, femeile de serviciu trag o măturătură zdravănă pe parchetele aproape putrezite din sălile de clasă. Asta în timp ce primarii sau directorii de școală veghează liniștiți la desfășurarea celor mai ample (ne)investiții din timpul propriilor mandate. Și, fiindcă nimic din ceea ce am spus nu mai este de noutate, să continuăm cu un aspect interesant ce, chiar dacă nu este inedit, nouă ne-a stîrnit interesul. Alocările bugetare și repartizarea fondurilor pentru aceste reabilitări ale unităților de învățămînt s-au realizat sub oblăduirea autorităților guvernamentale. La fel, licitațiile pentru executarea lucrărilor s-au desfășurat în același mod, la nivel național. Numai că deși executantul lucrărilor este o firmă de prestigiu național, în coclaurile ialomițene găsim executanți ialomițeni. Manevra este simplă, contractul de antreprenoriat făcîndu-și simțită, de îndată, prezența printre micii constructori locali. Mai continuăm? Nu, în reportajul de mai jos, în care am ales să detaliem debandada pe bani publici de la Școala din Roșiori, fiind mult prea concludent...

Sute de miliarde, aruncate la WC
Revenind, de-a dreptul interesante ni s-au părut proiectele de investiții în care utilitățile unei școli din mediul rural, unitate frecventată de maximum 500 de elevi, au costat nu mai puțin de 1 miliard lei vechi. Și dacă nu vă închipuiți ce presupun aceste utilități vă explicăm noi. Popular, utilitățile unei școli au fost traduse de constructori în realizarea unor WC-uri care, în cele mai multe cazuri, sînt nefuncționale, toaleta din fundul curții rămînînd, în continuare, «stăpînă» pe necesitățile elevilor. Exemplificînd, Școala cu clasele I-IV Colelia și cea din Gheorghe Lazăr au beneficiat de această atenție sporită, lista școlilor unde valoarea utilităților a depășit limita firescului fiind suficient de lungă pentru a vă minuna. Pentru aceleași utilități Guvernul a promis aproape 450 milioane la Școala din Sinești, lucrarea fiind însă executată doar în proporție de 42%, din cauza lipsei alocărilor bugetare. Mai luxoase s-au dorit WC-urile din Școala de Arte și Meserii Axintele, ce a primit în dar pentru realizarea unor toalete peste 750 milioane lei noi. Fără să știm cu exactitate, dar putem însă bănui, lucrarea nu a primit toți banii propuși, fiind stagnată la 44%. Tot la capitolul utilități putem puncta Școala din Adîncata, unde toaletele elevilor au costat nu mai puțin de 950 milioane lei vechi. La Valea Măcrișului, unitatea de învățămînt din localitate ar fi trebuit să aibă WC-uri europene de 760 milioane lei vechi. Numai că, din cauza lipsei fondurilor, înaintea începerii anului școlar investiția a fost realizată în procent de 63%...
De departe, cele mai valoroase investiții s-au dorit a fi un Campus Școlar la Fetești, lucrare în valoare de aproape 190 miliarde lei vechi și un SAM la Grupul Școlar «Mihai Eminescu» din Slobozia, obiectiv de investiție a cărei valoare a fost stabilită la peste 157 miliarde lei vechi. Ambele lucrări au fost însă stopate din evoluție, la Fetești primindu-se bani doar pentru realizarea a 28% din investiție, în timp ce, la Slobozia, lucrările s-au executat în proporție de 12%.
Dezastrul din teritoriu se regăsește în majoritatea comunelor ialomițene. Indiferent de culoarea politică a primarilor sau directorilor de școli, elevii resimt aceeași stare de dezgust. Școli vechi, lipsite de minimum de confort, de calculatoare sau material didactic cu care să se realizeze un proces de învățămînt european. Peste toate acestea însă, primul clopoțel va suna în majoritatea școlilor nepregătite, iar noul an școlar va începe cu promisiuni mărețe de îmbunătățire a condițiilor din Educație...

Cine știe carte, are parte
La Roșiori, firma lu' finu și-a adjudecat 17 miliarde pentru 12 wc-uri
Dezastrul din școlile ialomițene, mai ales la început de an, nu mai reprezintă demult o surpriză pentru nimeni. În fiecare toamnă, în siajul presei centrale, ziarele locale publică statistici alarmante, identifică situații incredibile, titrează explicații jenante ale autorităților și confirmă un adevăr pe care, imediat după 15 septembrie, toată lumea îl uită: elevii din școlile noastre învață în condiții precare, iar investițiile făcute în ultimii ani se dovedesc a fi, în imensa majoritate a cazurilor, doar niște țepe ordinare. Evident, un astfel de caz vă vom prezenta și noi astăzi. Cum însă el, deși emblematic, nu reflectă în totalitate dezastrul produs de investițiile din ultimii ani, promitem să revenim pe parcursul întregului an școlar cu exemple legate de fiecare investiție în parte. Și vom face publice detalii incredibile legate de gestionarea cheltuielilor pentru reabilitarea instituțiilor școlare, o țeapă publică de peste 1000 miliarde de lei numai în județul Ialomița.

Roșiori sau locul unde Inspectoratul Școlar a agățat învățămîntul în cui
Comuna Roșiori este la marginea lumii locuite. Suficient de departe pentru ca timida jurisdicție a Inspectoratului Școlar Ialomița să nu mai funcționeze nici măcar la nivel de intenție. Dar suficient de aproape de Urziceni, pentru ca să permită unui SRL de cumetrie să cheltuie 17 miliarde de lei pentru 12 WC-uri. Informația este publică și am preluat-o de pe lista cu investițiile școlare, prezentată Prefecturii înainte de începerea anului școlar. Iar WC-urile au fost date în folosință în primăvara acestui an. Mai precis, prin luna mai 2009, cînd președintele Consiliului Județean Ialomița, de mînă cu directoarea Elena Bătărigă, au tăiat pamblica inaugurală a celor 12 WC-uri pentru elevi. Plus două pentru profesori, plus unul pentru persoanele cu dizabilități, deși în școală nu există astfel de elevi. La 4 luni de la inaugurare și, ce clișeu, cu numai o săptămînă înainte de începerea anului școlar, la școala din Roșiori, lucrările de igienizare a unității școlare sînt în toi. Igienizarea e iarăși un clișeu, pentru că de lucrat, se lucrează vîrtos la branșarea la rețeaua de apă. Și la parchetarea claselor, restanță veche de peste un an. Și la salubrizarea WC-urilor, unde pute de-ți mută nasul, deși nu au fost folosite decît o lună. Și la igienizarea curții școlii, un maidan insalubru pe care au rămas, nedemolate, vechile WC-uri ale școlii. Și la cîte altele, pe care noi nu le-am mai putut contabiliza pentru că, intrat în panică, directorul Elena Bătărigă a strigat peste gard la domnul primar, ca să lămurească el problema cu «niște domni de la un ziar care se interesează de problema cu WC-urile». În așteptarea primarului facem un tur de orizont. La parter, podelele de ciment sînt sparte, pentru racordul la centrala termică. Centrala nu a fost încă achiziționată, pentru că finanțara a fost sistată. La etaj, sălile de clasă sînt vraiște. O echipă de muncitori montează în regim de melc niște bucăți de parchet, rămase de anii trecuți. O femeie de serviciu, unica pe care o are școala, spală fără tragere de inimă unul dintre geamurile termopan montate în 2007 din aceleași fonduri din care s-au realizat wc-urile.

Fără număr pentru finu' Ralf Tenis Club din Urziceni
Primarul Dobre Nicolae a venit repede. De la cîrciumă, unde se cinstea tovărășeste, de la 08,00 la 16,00, cu viceprimarul Sandu Nicolae. Pentru că e mai bătrîn cu 10 ani decît vicele și nu mai ține la program ca în tinerețe, primarul Nicolae vorbește cam abțiguit.. Pardon, cam peltic! Dar suficient de coerent pentru a se face înțeles. Parțial. Așa reușim să aflăm că lucrările de reabilitare a școlii din Roșiori care, în ciuda aspectului descris mai sus, urmează a fi gata în mai puțin de o saptămînă, au demarat în... 2006!
«În 2006 am respectat legea și am achiziționat și Școala Drăgoești. Am vrut, n-am vrut, i-am luat. Acum, avem 400 de copii. Cu ocazia asta am făcut și noi un proiect, s-a făcut licitația, s-a dat anunțul, s-a măsurat, s-a venit... și în decembrie deja am dat drumul la treabă. Întîi am montat niște termopane. Din primul miliard, șase sute s-a plătit proiectantul, Edil Construct, el a dat sub antrepriză pentru Ralf Tenis Club din Urziceni și s-au apucat de lucrat. În primul an, cum v-am spus, în 2007-trei miliarde, în 2008-două miliarde și anul ăsta un miliard. Așa a fost proiectul, proiect european, în funcție de bani. Iar primăria, din fondul de rulment, a cheltuit cu chibzuință și a dat cofinanțare la proiect. Vreo 5 miliarde. Bani pe devize de lucrări. Nici un ban cheltuit fără deviz. Și statul trebuie să ne mai dea bani pînă la 17. Adică 5 miliarde. S-a făcut planșeuri la etaj, lambriuri, tapet... ăsta, lavabil, parchet, zugrăveli, grupuri sanitare cu vidanjare. Mă rog, și altele. Constructorul a respectat ce-a zis proiectantul și gata» ne vorbește extaziat primarul. Îl întrerupem și îi solicităm să ne confirme dacă finul lui e același cu constructorul care a executat lucrările de reabilitare a școlii. In vino veritas! E sincer și limpede ca oul de curcă: «Da, dom'le, e finul meu. Ce-are una cu alta? Norocul e ăsta, că în alte localități a luat banii și-a plecat. Da' noi ne bucurăm c-a fost el, că ne-am înțeles și uite ce a făcut».
Mai privim o dată peste ce a făcut constructorul. Nu trebuie să fii inginer de meserie. Lucrări de mîntuială, acoperiș de tablă galvanizată pentru WC-ul lipit de școală, instalație sanitară artizanală, centrală termică inexistentă, clasele parchetate din doi în doi, termopane care la doi ani de la instalare nu se mai închid și, peste tot, o mizerie de nedescris. Consemnăm, totuși, punctul de vedere al directorului școlii. «Lista de investiții de la prefectură nu e exactă. Ați înteles greșit. Din cele 17 miliarde s-au achiziționat lambriuri, geamuri termopan, centrală termică, calorifere, instalația aferentă... și cabinele pentru toalete» îndrugă directoarea preoteasă.

Curat greșit, coane IȘJ
Să recapitulăm. IȘJ Ialomița centralizează stadiul lucrărilor de reabilitare a școlilor executate în ultimii trei ani la nivelul județului. La Roșiori, stadiul raportat e de 91 la sută, iar de cele aproape 17 miliarde alocate s-a executat, în principal, un grup sanitar cu 12 cabine pentru elevi, două pentru profesori și unul pentru persoanele cu dizabilități. Lucrările au fost executate sub antrepriză de către firma finului primarului Nicolae Dobre, pe parcursul a trei ani, cu fonduri europene, gestionate inițial de Ministerul Educației și Cercetării. Ulterior, după trecerea investițiilor de reabilitare a unităților școlare în ograda administrațiilor locale, nașul Nicolae a mai alocat 5,5 miliarde pentru continuarea lucrărilor demarate de fin. Iar pentru ca tabloul greșit să fie complet, cu o săptîmînă înainte de începerea anului școlar, centrala termică nu este instalată, parchetul nu este montat în toate clasele, iar WC-urile vidanjabile put de-ți mută nasul.
Colac peste pupăză, la intrarea în școală, lipită de gardul acesteia și parte din clădirea Primăriei, ființează o cîrciumă. Cărciuma, după cum scrie pe ușă, e a lui Costin și nu deranjează pe nimeni. Că doar primarul i-a concesionat bucata asta de clădire, ca să mai scoată și administrația locală un ban cinstit pe criza asta. Ei, și ce dacă miroase violent a urină de cum pășești pe poarta școlii, de la sutele de bețivi care se ușurează pe zidul Primăriei. Pardon, cîrciumii. Ar fi fost mai bine ca domnul primar să mai cheltuie 5 miliarde din banii publici ca să le facă bețivilor și WC? Las' că-i mai bine așa, să aibă și copiii ce învăța de la dom' primar și să se obișnuiască de mici cu greutățile și mirosul vieții.
(D. MIHORDEA, A. PANAIT)

8 Septembrie 2009, 20:21 (17073 vizualizări - 2 comentarii)