EVENIMENT

Împroprietărirea de la Stelnica se amână pentru calendele grecești

Prefectura Ialomița a cedat la puncte în litigiul privind retrocedarea terenurilor agricole

Împroprietărirea de la Stelnica se amînă pentru calendele grecești

Mai țineți minte scandalul retrocedărilor din 2007? Da, da, acela în care prefectul Cazacu se lua la trîntă cu balaurul ADS și promitea un nou 1864, an al reformei agrare a lui Cuza, pentru pălmașii din tot județul care n-au mai avut loc de latifundiari și arendași. Ei bine, cu aceștia, cu pălmașii, rîmîne cum am stabilit. Pentru că sub oblăduirea profesorului Știucă, iubitor mai degrabă de apă decît de pămînt, Prefectura a decis să nu mai formuleze recurs. Nu, nu așa din senin! Ci după ce a pierdut în acest an tot ce se putea pierde în materie de procese, de-a spus ADS-ul bogdaproste pentru așa schimbare de regim politic.

Cazacu, «cavalerul tristei figuri» cu împroprietărirea
Pentru că nu e nici timp și nici spațiu suficient, vom face o succintă trecere în revistă a declarației prefectului Cazacu, cel care în 2007 gîtuia electoral ADS-ul, promițînd țăranilor amețiți de inaniție că vor primi primi, rupt din soare, pămînt din cele 8500 de hectare cît boierea cu voie de la stăpînirea de-atunci și actele de la dosar ADS Ialomița în Balta Ialomiței. Mai precis, în zona Stelnica-Bordușani. «Noi sîntem obligați de lege întîi să le asigurăm teren dacă acesta există și abia apoi să-i punem pe lista pentru a primi bani. Avem terenuri în județ, dar atît ADS, cît și Consiliul Județean refuză de ani întregi să-l pună la dispoziția comisiei județene pentru a trece la punerea în posesie a oamenilor. Ne-a mai rămas doar soluția instanței, drept pentru care acționăm în judecată cele doua instituții» spunea în 2007 Cazacu, pe atunci prefect, azi doar președinte de partid. La doi ani distanță, adică prin mai 2009, a mai făcut și subprefectul Babagianu, altoi din același partid, o încercare de a se băga în seamă: «Am discutat cu reprezentanții Agenției Domeniilor Statului și Direcției Agricole și le-am solicitat să îmi prezinte situația terenurilor libere de sarcini pentru a le pune la dispoziția oamenilor care au drept de proprietate dar care nu au fost încă puși în posesie». Numai că, din păcate, el nici măcar n-a mai apucat să facă o a doua declarație pe tema dată, că a și fost debarcat din funcție.
Așa că proprietarii, o bună parte cu drepturile de proprietate vîndute, alții neîmproprietăriți niciodată, iar ceilalți prea bătrîni ca să-și mai caute dreptatea, au rămas încă o dată de izbeliște.

Și mult prea tristul adevăr pentru 14 mii de solicitanți
Conform datelor oficiale furnizate de Prefectură, instituția însărcinată cu număratul păgubiților, numărul cererilor de retrocedare înregistrate ajunge la 14044. Numărătoarea ia în calcul centralizarea cererilor de restituire înregistrate de comisiile locale și validate de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate. Numai că terenurile agricole situate în zona Stelnica și Borușani aparțin, în continuare, Agenției Domeniilor Statului. Mai puțin 98 de hectare, predate prin protocol comisiei locale Stelnica. Evident, prea puține pentru 14 mii de cereri. Ceea ce ar fi de adăugat, iar autoritățile nu spun nici picate cu ceară, e că cererea prin care s-a solicitat obligarea Agenției Domeniilor Statului să pună la dispoziție Comisie Locale Stelnica terenurile proprietate de stat aflate pe teritoriul administrativ al acesteia, respinsă de Curtea de Apel București în octombrie 2007, a fost respinsă și la recurs de către Înalta Curte de Casație și Justiție la începutul acestui an, prin decizia 475 din 30 ianuarie. Prim urmare, singura soluție pentru cele 14 mii de cereri de restituire o reprezintă despăgubirile.

Despăgubiri la calendele grecești
O formalitate administrativă, în teorie, despăgubirile se dovedesc o adevărată fata morgana, iar Prefectura nu se grăbește să stabilească un termen. Asta pentru că, în ciuda evidenței, instituția susține că are dreptate și declară negru pe alb că refuzul ADS nu este sustenabil legal. «Refuzul ADS în ceea ce privește predarea suprafețelor necesare restituirii terenurilor foștilor proprietari, motivat de faptul că se încalcă prevederile art. 22 din legea 1 din 2000, nu este sustenabil deoarece:
-bunurile care au intrat în proprietatea statului, fără titlu valabil, nu pot face parte din domeniul public sau privat al statului, potrivit art. 6 din legea nr. 21 din 1998
-nu toată suprafața a fost formată din terenurile rezultate în urma îndiguirilor sau desecărilor în sensul că o parte din teren a ajuns în proprietatea statului din proprietatea unor persoane fizice care dețineau în zonă terenuri agricole».
Altfel spus, pentru că are dreptate, în ciuda respingerii recursului, Prefectura refuză să demareze procedurile de despăgubire ale celor 14 mii de proprietari care își solicită drepturile. Pînă la noi ordine sau un nou regim politic, care să exploateze din nou electoral pagubele de 20 de ani ale țăranilor ialomițeni. Asta dacă aceștia nu vor muri între timp și terenurile, libere de sarcină, nu vor deveni o bună monedă de schimb pentru clienții partidelor politice aflate la putere. (A. PANAIT)

8 Septembrie 2009, 19:56 (15168 vizualizări - 2 comentarii)