ANCHETĂ
Primăriile ialomițene, în pragul falimentului administrativ
Restructurare în masă a administrației, orientarea cu prioritate a fondurilor existente către infrastructură, economii bugetare de 125 milioane de euro, un coeficient de angajați bugetari de 0,21 la mia de locuitori ai unei localități, 28 de măsuri anticriză, alocarea a 20 la sută din cheltuielile bugetare pentru investițiile din infrastructură... Și exemplele ar putea continua pe zeci de pagini căci, în urmă cu o lună, Guvernul Boc a avut o perioadă fastă în care previziunile zodiacale anunțau că Marte, în conjuncție cu Saturn, permite susținerea unui discurs populisto-fantastic și recomandă cu tărie gogoșile administrative pentru populație. La o lună de la alinierea planetelor cu Guvernul României, am avut curiozitatea de a verifica cîte din afirmațiile de atunci mai sînt valabile și, mai ales, ce se întîmplă cu primăriile ialomițene, cu 4 luni înainte de finele anului în curs. Rezultatul chestionarului adresat de noi edililor locali e catastrofal: investițiile curente ale primăriilor au fost sistate sau tind către 0, majoritatea celor intervievați funcționează în regim de avarie, iar la unele dintre primării, edilii locali se gîndesc că ar fi mai eficient să pună lacătul pe ușă.
(A. PANAIT)
Coeficient-minune pentru 1247 de angajați
Potrivit unei informații vehiculate în perioada cînd Guvernul Boc promitea un standard general pentru administrație, coeficientul de funcționari publici la mia de locuitori a fost stabilit pe hîrtie la 0,21 la mia de locuitori. În Ialomița însă, coeficientul este la ani lumina distanță de standard. O situație privind numărul personalului din cadrul autorităților publice locale a județului Ialomița la 30 iunie 2009 confirmă nu doar această afirmație, ci și o stare de fapt imposibil de clintit. Conform pretențiilor guvernamentale, Ialomița este un județ supradimensionat administrativ. Iar «supradimensionarea» pentru cei 1247 de funcționari publici din administrația locală începe de la Consiliul Județean Ialomița, unde procentul este de 0,31 la mie, adică 90 de angajați. Potrivit declarațiilor publice făcute de autoritățile județene, «numărul de angajați ai instituției este subdimensionat față de necesități cu aproape 30 de procente». Cum însă Consiliile Județene sînt ultimele vizate de ajustarea conform coeficientului, evident că sîntem ultimii care să le plîngem de milă. Interesant este însă faptul că orașele de mici dimensiuni (ca să nu spunem fostele comune ale județului, devenite peste noapte orașe) depășesc procentual numărul de angajați ai orașului Slobozia (2,36 la mia de locuitori) dovedind că importanța administrativă nu are nici o legătură cu numărul de angajați. Este cazul orașului Țăndărei (3,71), Amara (3,39) sau Căzănești (6,59).
În top, conduc însă, detașat, comunitățile rurale. Lider de clasament este Ciocîrlia (12,38), urmată îndeaproape de Platonești (11,29), Brazii (10,43), Drăgoești (10,88), Colelia (10,59) sau Moldoveni (10,57).
Privit prin prisma coeficientului minune, procentul mare de angajați la mia de locuitori, mai ales în cazul unor comune mici, cu maximum 2-3 mii de locuitori, pare exagerat. În fapt, angajații din primării nu trec de o duzină, iar primele 3-4 poziții, adică primarul, viceprimarul, contabilul și paznicul de noapte nu ajută cu nimic la derularea procesului administrativ.
Demagogie politică pe spinarea primăriilor
Preocuparea autorităților județene de a găsi soluții pentru economisirea celor 125 de milioane de euro promise de Boc luna trecută poporului prin concedierea a 20 la sută din angajați a îmbrăcat, în Ialomița, forme ilare. Este de notorietate ieșirea la rampă a președintelui PD-L Ialomița care a anunțat că filiala locală sprijină inițiativa lui Boc. «Într-o localitate unde au loc 10 nașteri si 5 căsătorii civile nu știu de ce mai e nevoie de un om angajat special pentru asta și nu se face cum se făcea înainte, adică să oficieze secretarul» a declarat cu curaj Cazacu Marinică.
Prinse între demagogia guvernametală și cea politică, autoritățile locale dezvoltă însă metode de apărare inedite, care să permită supraviețuirea administrație pînă la sfîrșitul anului în curs. Așa se face că, de exemplu, primarul de la Ograda, Lilian Badea, se gîndește să recupereze banii din amenzile aplicate prostituatelor, la Platonești, primarul Negraru Florinel amenință că va pune lacătul pe primărie, la Mărculești, Ciriblan Gheorghe a concediat 4 angajați, iar cu unul dintre ei se războiește prin instanțele de judecată, iar în celălalt capăt al județului, la Roșiori, de exemplu, primarul Dobre Nicolae a făcut din primărie crîșmă comunală ca să mai scoată un ban.
Ograda mizează pe amenzile din prostituție
Comuna Ograda are 3100 de locuitori și tocmai a pierdut o finanțare europeană de 2,5 milioane de euro pentru alimentare cu apă. Asta deși primarul Badea Lilian este primar PSD și se bucură de susținere necondiționată din partea partidului pe care îl reprezintă. «Teoretic, pentru că, în fapt, am ajuns să mă întreb dacă n-ar fi mai bine să renunțăm să mai facem ceva. Dacă n-am bani să plătesc energia electrică, Fiscul îmi blochează conturile. Păi, e normal? De ce sînt tratat eu ca o societate comercială? Îmi răspund tot eu. Pentru că se vrea să nu facem nimica. E mai bine așa. Numai că eu am lucrări în desfășurare, vreau să lansez niște lucrări noi de asfaltare. Cu ce bani?» se plînge Lilian Badea. Și, pentru că e deja la al doilea mandat, identifică singur soluțiile, glumind. Ca să nu pună lacăt pe Primărie, va cere la rîndul lui celor 3 prostituate care sînt amendate constant pe teritoriul comunei să plătescă amenzile strînse în decursul unui an la primărie. «Poate așa ne ajungem!» încheie, glumind, primarul.
La Țăndărei, personalul e «bob numărat», dar investițiile sînt în aer
Vicepreședinte al Asociației Orașelor din România, primarul Vasile Sava nu concepe să pună lacăt pe primărie. Deocamdată. Pentru că semne de faliment sînt suficiente. «Eu am primit o informare la nivel național de la Asociație. Sînt lucruri care ne bucură, sînt lucruri care ne întristează. La noi chestiunea e în felul următor. Cîți sîntem, sîntem „bob numărat“. N-am nici un interes să încarc organigrama. Problema nu e asta! Problema sînt investițiile. Avem o grădiniță de un milion de euro, avem 2 proiecte PHARE la care plătim TVA-ul din bugetul propriu. Astea sînt investiții care secătuiesc bugetul, iar guvernanții ar trebui să se gîndească la asta înainte de a reduce din personal» filozofează primarul oamenilor din Țăndărei.
Dacă va fi cazul, susține primarul Vasile Sava, se va reduce și schema de personal. Dar nu mai devreme de sfîrșitul anului. Pentru că experiența din cadrul Asociațieil-a învățat pe primarul din Țăndărei un lucru extrem de interesant. «Acum, abordarea în administrație se bazează pe două componente: buget de dezvoltare și buget de funcționare. Noi aici vrem să asigurăm un echilibru» concluzionează Sava.
Acordarea salariilor, preocuparea primordială a administrației feteștene
La momentul la care am documentat materialul de față, primarul orașului Fetești era ocupat cu cheltuirea celor 2 miliarde de lei alocate anul acesta activităților culturale pentru sărbătoarea anuală a Zilelor Orașului Fetești. Așa că ne-am mulțumit cu declarația viceprimarului Mitache Gheorghe. El a susținut că cei 90 de angajați (plus sutele de asistați sociali care fac din administrația de la Fetești cel mai mare angajator public din județ) nu au de ce să se teamă. «Mai degrabă renunțăm la cheltuielile curente decît să dăm oamenii afară. Unde să se ducă acum, că e criză? Și-așa la noi e greu cu locurile de muncă» spune vicele. Opinia viceprimarului Mitache Gheorghe este că preocuparea principală a administrației locale este asigurarea salariilor, iar instituția nu precupețește niciun efort pentru a garanta siguranța financiară a funcționarilor publici. «Am mai redus niște cheltuieli curente, am mai amînat furnizorii, am redus consumul de carburanți... Facem și noi ce putem ca să asigurăm salariile. Eu am mai lucrat și în alte societăți și știu că acest lucru e primordial» adaugă Mitache.
Mărculești supraviețuiește din concedieri
Primarul din Mărculești, Ciriblan Gheorghe, a înțeles că nu mai poate susține cheltuielile Primăriei încă din martie 2009. Drept pentru care, ca un primar PD-L care se respectă și anticipează visele prim-mi nistrului Boc, a concediat 4 angajați dintr-o singură zvîcnitură de condei. «Noi sîntem de culoarea aialaltă și cu 1,3 miliarde de lei primite la rectificare nu ne puteam descurca. Așa că am tăiat din organigramă angajatul care se ocupa de rromi, din 5 paznici am lăsat 2, iar cu Șerbănescu Rodica, angajatul care se ocupa de cadastru, mă judec în instanță. Dar nu mi-e frică. Din cele 17 responsabilități din fișa postului, se mai ocupa de vreo 4» ne declară domnia sa, convins că a găsit soluția eficientizării administrației. Și a găsit-o, căci angajații concediați au degrevat bugetul de aproape un miliard de lei, bani cu care acum se asigură iluminatul public, serviciile curente de funcționare, telefonul. Anul viitor însă, primarul Ciriblan nu știe ce va face. Dar are de unde. Deși este, practic, singura administrație locală care a dat afară oameni, organigrama rămîne supradimensionată. Conform coeficientului înaintat de Guvern luna trecută, Mărculești ocupă un loc fruntaș în statistici, cu 16 angajați pentru doar 1665 de locuitori. Adică 9,61! Deci, mai e loc, nu-i așa?
Primarul-«șmecherie» din Platonești închide Primăria
Nici nu apucăm bine să deschidem discuția căci primarul Florinel Negraru e croit pe subiect și începe să turuie minute în șir despre necesitățile financiare ale administrației pe care o conduce. Aproape că ne face să ne credem dezinformați întrebîndu-l cînd dă faliment. La primărie, firește. «Sîntem deja în faliment. Nu avem niciun ban. Am fond de salarii 200 de milioane pe lună și mă chinui de pe o zi pe alta ca, la finele lunii, să dau banii oamenilor» spune revoltat edilul. Nu-i trebuie mult și își amintește despre mult mediatizata problemă de la începutul anului, cînd Platonești a fost Primăria cu cel mai mic buget de la Consiliul Județean. «Știți bine că la începutul anului eu am primit cel mai puțin. M-a văzut Ciupercă mai șmecher, așa și a zis, „lu' prostu' ăsta-i dau mai puțin că se descurcă el“. Uite că nu mă descurc și am să pun lacăt pe Primărie» adaugă Negraru. Situația financiară precară de la Platonești afectează direct și cetățenii din localitate. Iluminatul public a fost redus la o oră pe timp de noapte, școala din localitate a fost spoită cu două găleți de var, iar autoritățile... «Intrăm în grevă chinezească, poate dacă ne vede Ciupercă cu bandă pe mînă s-o gîndi că la noi e mai rău ca peste tot» completează primarul. Ca să ajungă la finele anului cu Primăria funcționînd, Negraru a estimat un necesar de 700-800 milioane. «Așteptăm o rectificare, dar tare mi-e frică că așteptăm degeaba» încheie democrat-liberalul.
Nici să mori, nici să trăiești la Gheorghe Lazăr
Ca în majoritatea primăriilor din județ, criza financiară face ravagii și la Gheorghe Lazăr. Administrația locală funcționează la cote de avarii, iar banii sînt din ce în ce mai puțini. «Practic, la acest moment, nu mai avem niciun ban, strîngem de la o lună la alta» spune primarul, Marian Pavel. Grav este că în comună se află în desfășurare și cîteva investiții, iar banii pentru continuarea acestora nu mai există. «Noroc cu constructorul care înțelege și continuă lucrările deși nu avem cu ce să le achităm acum. Vedem ce vom face pe viitor» completează Pavel. Fondul de salarii la administrația din Gheorghe Lazăr atinge 1,5 miliarde, bani pe care primarul se chinuie să-i economisească de la o lună la alta. «Mai avem cîțiva agenți economici... Și taxele și impozitele de la populație. Astfel am reușit să asigur fondul de salarii. Dar în astea 4 luni nu știu ce mai fac» încheie edilul...
Criza nu există la Bucu
Situația nu este într-atît de gravă la Bucu. Administrația locală funcționează, concedieri de personal nu se întrevăd, funcționarii își primesc salariile, iar criza nu afectează buna desfășurare a activității Primăriei. «Nu ne plîngem, trăim cu spe ranța că o să avem bani pînă la finalul anului. E bine...» spune, pe scurt, primarul Ion Drăgușin.
Scăderi de 20% din încasări la Amara
Lipsa banilor se resimte și la Primăria din orașul Amara, însă nu la un grad alarmant. Încasările de la populație au scăzut cu 20%, însă declarațiile primarului sînt promițătoare. «Dacă ne raportăm la situația de la nivel național, care este dezastruoasă, la noi este bine. Desigur că sîntem afectați, însă nu într-o măsură atît de mare încît să ne fie perturbată activitatea. Noi am anticipat această criză și am gestionat corespunzător fondurile» susține Victor Moraru, primarul orașului Amara.
8 Septembrie 2009, 20:02 (14985 vizualizări - 0 comentarii)
