EVENIMENT
Pierdut proiect școlar. Se declară nul!
13 dintre calculatoarele lui Tăriceanu zac sigilate la SAM-ul Scînteia
Inițiat de guvernanții liberali în toamna anului trecut, controversatul Program «Un calculator pentru fiecare elev» s-a dovedit a fi un real insucces în Ialomița. La peste un an de la demararea acestuia, Programul a rămas încă o enigmă, atît pentru reprezentanții Inspectoratului Școlar Ialomița, cît și pentru elevii ce trebuiau să devină beneficiari. La momentul demarării, Programul a stîrnit controverse, o parte a opiniei publice considerînd inițiativa Guvernului Tăriceanu fix pomană electorală pentru alegerile parlamentare. Cert este că, deși s-a dorit a fi un prim pas către învățămîntul european, «Un calculator pentru fiecare elev» nu s-a concretizat sub nicio formă.
Cele 5700 de calculatoare au fost 37
În plină guvernare liberală și sub conducerea unui inspector general la fel de galben, în speță fostul șef al IȘJ, Gheorghe Petre, directorii școlilor au răspuns prezent, întocmind, conștiincioși cum erau, liste cuprinzînd numele fiecărui elev din clasele a IX-a și a X-a, drept beneficiari ai calculatoarelor lui Tăriceanu. Detaliat, elevii de clasa a IX-a urmau să primească 3027 de computere, în timp ce elevii de clasa a X-a trebuia să primească 2703 de calculatoare tip desktop. Visul frumos al elevilor a rămas însă pe hîrtiile înaintate Ministerului, în realitate numărul calculatoarelor ajunse în școlile ialomițene fiind nesemnificativ. Condițiile impuse de Program erau mai mult decît simple, fiecare elev din primele clase liceale sau profesionale urmînd să primească cîte un calculator pentru studiul individual la domiciliu. Computerul urma să fie dat elevului în custodie, la finalizarea clasei a X-a, aparatul fiind înapoiat unității de învățămînt. Nimeni nu s-a gîndit însă la situațiile financiare ale elevilor, pe alocuri mult prea precare. Nimeni nu a îndrăznit să gîndească că există cazuri de elevi care nu au energie electrică la domiciliu!!! Să mai adăugăm că nimeni nu a luat în calcul faptul că printre beneficiarii Programului se puteau regăsi și elevi ce dețineau cîte un calculator acasă sau poate chiar un laptop, cumpărat tot cu sprijinul statului, cei 200 de euro constituindu-se drept alt sprijin din partea Guvernului la achiziționarea unui computer...
Primele 37 calculatoare de tip desktop în cadrul Programului «Un calculator pentru fiecare elev» au ajuns în Ialomița în luna noiembrie a anului 2008. Beneficiarii au fost elevi ai Școlii de Arte și Meserii din localitatea Scînteia. Sau ar fi trebuit să fie. Lotul de calculatoare destinate elevilor din Scînteia a cam pus în dificultate autoritățile. Computerele au fost livrate școlii fără alte instrucțiuni de împărțire către elevi. Astfel că, după ce a stat cu cele 37 de calculatoare sigilate, directorul unității de învățămînt din Scînteia, Adrian Mihalcea, a decis distribuirea acestora către elevii de clasa a IX-a. Și așa 24 din cele 37 de calculatoare au luat drumul elevilor din localitate. «Mi-a fost teamă. M-am trezit cu ele aici fără alte lămuriri. După o săptămînă m-au sunat de la Minister să mă întrebe dacă le-am dat. Le-am spus că nu, dar ei au zis să le dau copiilor. Le-am dat...» spune directorul instituției de învățămînt Adrian Mihalcea. Scăpările legislative ale mărețului Program abia apăreau. După întocmirea proceselor verbale de predare, elevii au intrat în posesia calculatoarelor. 13 computere au rămas însă în școală. Unde zac și astăzi. «Aveam și cazuri de elevi care nu aveau curent acasă, cum să le dăm noi calculatoare? Unii dintre ei nici nu au vrut. Așa am rămas cu ele» adaugă Mihalcea. Programul a murit însă mai degrabă decît mandatul de prim-ministru al lui Tăriceanu. Alarmați de deficiențele multiple pe care le prezenta, guvernanții liberali au stopat Programul, înainte de a deveni un fiasco național. «La o săptămînă după ce am dat calculatoarele, m-au sunat din nou de la Minister să-mi spună să nu le mai dau. Pe cele care le-am dat au rămas date, iar cele cu care am rămas mi-au zis să le păstrez în școală» susține directorul Școlii de Arte și Meserii de la Scînteia. Evident că, la momentul distribuirii, lideri centrali au acuzat faptul că raportul dintre prețul de achiziție și performanța computerului este discrepant... «Calculatoarele pe care le-am dat sînt în garanție 3 ani de zile. Niciun elev nu a venit cu el că nu merge. Toate sînt funcționale» completează Adrian Mihalcea. La aproape un an de la primirea calculatoarelor, 13 computere zac însă sigilate într-o sală de clasă a SAM-ului de la Scînteia. După ce a ordonat stoparea programului, reprezentanții Ministerului nu s-au mai interesat de computerele cumpărate cu bani de la bugetul statului. «M-am gîndit să fac cu ele un laborator de informatică. Ca să nu le mai țin degeaba sigilate în cutii...» încheie directorul Mihalcea. Evident că, deși derulat la nivel național, Programul ar fi trebuit să beneficieze de o mai mare implicare a autorităților locale... Numai că, atît fostul inspector general Gheorghe Petre, cît și actualul general Ilie Stavăr, habar nu au despre calculatoarele cu care au fost «unși» de la Guvern. Ce-i drept, dacă pe «fostul», Gogu Petre, îl pricepem prin prisma faptului că a vrut să evite o implicare directă într-un dezastru pe bani publici, și pe «actualul», Stavăr, îl înțelegem, prin prisma multiplelor funcții pe care le ocupă sau se face că le ocupă cu succes!
15 Septembrie 2009, 18:06 (11267 vizualizări - 0 comentarii)
