EVENIMENT
Banii din gunoaie miros a trafic de influență
Ialomița nu are servicii de salubrizare în mediul rural
La 16 iulie 2009, cele 150 de gropi de deșeuri neconforme de pe teritoriul județului au fost, oficial, închise. În urma lor a rămas însă gunoiul care se adună zilnic din fiecare gospodărie și obligația autorităților locale de a înființa servicii de salubritate la nivelul fiecărei localități pînă la sfîrșitul anului în curs. Cu trei luni înainte de termenul limită, autoritățile locale nu numai că nu au aceste servicii, dar s-au decis să le și vîndă. Termenul juridic pentru această afacere este «delegare de gestiune prin concesionarea serviciului de salubritate», iar amatorii pentru această afacere la limita legii sînt mai mulți decît poate piața satisface. Cît despre principiul după care se face acest nou tip de afacere cu banul public, acesta este arhicunoscut: «primul venit pe filieră politică, primul servit».
Niciun amator înființat legal
Înființarea serviciilor de salubritate la nivelul unei localități este reglementată printr-o ordonanță de urgență veche de pe vremea lui Bombonel, adică Adrian Năstase (OUG nr. 87 din 2001). Obligația de a înființa aceste servicii pînă la sfîrșitul anului e însă mai nouă, din 2007. Și tot cam pe-atunci, Ialomița a urnit și ea primele proiecte de gestionare a deșeurilor menajere. Pentru că despre acestea (și cele 33 de primării locale implicate care au sau vor avea depozite de gunoi conforme) am scris suficient, vă vom ruga să vă reamintiți doar că la acest moment Ialomița este împărțită în două. Pe de o parte autoritățile care au gropi conforme, la 200 de mii de euro bucata, cam mici și pe alocuri nefuncționale... și ceilalți! Însă nici unii, nici ceilalți nu au, cum cere legea, servicii de salubritate înființate. «Doar Slobozia are un astfel de serviciu înființat. În rest, nici o autoritate publică nu și-a depus documentația, pînă la acest moment. Mai este o firmă, îmi scapă numele acum, dar și aceasta este în curs de înființare, actele nu au ieșit» ne confirmă directorul Agenției Județene de Mediu Ialomița, Adrian Oprescu, afirmațiile. În ciuda acestui fapt însă, autoritățile publice locale au început deja să dea curs ofertelor venite pe firul scurt din partea firmelor de profil. Unele înființate special în acest scop!
Prietenii știu bine de ce!
Ca să nu bată la ochi însă, firmele au lansat ofertele mai către marginile județului, acolo unde o eventuală curiozitate ar fi mai greu de satisfăcut. Indiferent dacă au sau nu rampe de gunoi conforme cu normele europene, primarii știu deja cum și cui vor gestiona serviciile de salubritate inexistente pe care le au. Și le adaptează, după caz, la realitățile din teren. La Bordușani, de exemplu, primarul Constantin Nica va concesiona «la cheie». «Noi avem hotărîre de consiliu local, avem tractor, remorcă, volă... Avem gropile astupate, avem firmă cu care facem treaba! Singura problemă e prețul, că nu l-am stabilit... Nici la noi, nici la Vlădeni și nici la Fetești. Așa că mai așteptăm, să vedem ce s-o putea face» a menționat edilul. În ciuda insistențelor noastre, n-am reușit să înțelegem ce înseamnă «ce s-o putea face»? Dar știm că hotărîrea de Consiliu de la Bordușani e veche de un an, iar prețul pe care îl așteaptă edilul local nu va fi mai mic de 4 lei de persoană. La fel de activi și de hotărîți sînt și primarii de dincolo de Urziceni, unde jurisdicția județeană nu pare să mai funcționeze demult. Pe la Fierbinți, la Jilavele, toate localitățile de pe traseu vor, știu și, culmea, și pot să gestioneze delegat serviciile de salubritate pe care le au. Primarul de la Dridu, de exemplu, Valentin Turiga, spune că firma deja colectează gunoiul din localitatea sa. «Și de la noi, și de prin jur. De la Fierbinți, de la Jilavele, de la Coșereni... Problema e că oamenii nu vor să încheie contracte de servicii, vor doar să li se ia gunoiul din poartă. Așa că ne chinuim să găsim o soluție, că nu poți obliga oamenii să plătească, dacă nu vor» spune primarul.
Contracte cu de-a sila
Nimic mai greșit. Oamenii pot și vor fi obligați să plătească pentru gunoiul pe care îl produc. Numai că realizarea unei infrastructuri în acest sens costă. Ca de exemplu la Căzănești, oraș în care primarul Alexandru Gavrilă a cumpărat din bani publici dotările necesare pentru colectarea gunoaielor de către firma căreia îi va concesiona serviciul. «Ca să fim și noi în rînd cu restul localităților care vor face asta. Ne-a fost recomandată o firmă, de către primarul de la Fierbinți și n-am mai stat să căutăm alta. O să lucrăm cu ei. Dar pînă atunci trebuie să ne punem la punct. Am cumpărat pubele, am cumpărat saci menajeri... Acum așteptăm și noi prețul» relatează primarul. Interesant e că și comunele care sînt implicate în proiectele europene de gestionare a deșeurilor sînt la fel de curtate, pentru că acolo investițiile sînt practic minime. «Noi sîntem într-un astfel de proiect, funcționează și, deocamdată, n-au trecut încă cei 5 ani de monitorizare. Dar, după aceea, vom concesiona cu siguranță. E prea greu să susținem singuri, din resurse locale, un servicu de salubritate» ne explică primarul din Reviga, Niculae Began. Răspunsul e tras la xerox în cazul comunelor Ciochina, Sărățeni, Albești... Și exemplele ar putea continua! Iar explicația acestei atitudini e simplă. Pentru înființarea unui serviciu de salubrizare e nevoie de minimum 10 angajați. Adică o cheltuială prea mare pentru o administrație locală care, la acest moment, nu-i poate susține nici pe cei 10 angajați pe care îi are în prezent. Dacă adăugăm la asta faptul că taxa de 4 lei per capita este prea mare pentru mediul rural și total nepopulară din perspectiva alegerilor, imaginea devine clară. Iar firmele profită cum și cît de mult pot.
Autoritățile județene se spală și pe mîini și pe picioare
În mod paradoxal însă, nici autoritățile județene nu par mai interesate decît autoritățile locale în gestionarea corectă a serviciilor de salubrizare. Garda de Mediu, instituția însărcinată cu monitorizarea gropilor de deșeuri existente, susține prin vocea autorizată a directorului, că este interesată exclusiv de închiderea gropilor neconforme. «Acesta este controlul tematic la acest moment, pe asta ne axăm. Restul nu ne interesează. Cînd ni se va cere altceva, vom verifica altceva» a declarat în urmă cu două săptămîni, Ion Grigore. Nici Consiliul Județean Ialomița nu e departe de același tip de răspuns. Deși cunoaște situația, vicepreședintele Consiliului Județean, Ștefan Mușoiu, susține că instituția nu poate interveni în niciun fel: «este o decizie administrativă. Noi nu putem interveni. Problemele vor fi rezolvate la nivelul fiecărei administrații în parte». Deși aparent justificate, răspunsurile oficiale suferă de carențe grave. Evitarea legii prin delegarea serviciilor către firme nespecializate, lipsa oricărui control asupra gunoiului colectat de la populație, lipsa unor licitații publice transparente, pericolul contestațiilor, impunerea de reglementări nejustificate populației sînt tot atîtea amenințări cărora cei care astăzi ridică din umeri și declară senini că totul e rezolvabil vor trebui să le facă față. Cu ce costuri, vă vom informa cu proxima ocazie. Cînd, de altfel, vom cuantifica și valoarea globală a acestei afaceri de rit nou care se ridică sub ochii noștri paralel cu legislația în vigoare.
29 Septembrie 2009, 17:45 (9281 vizualizări - 1 comentariu)
Comentariile cititorilor:
(6 Octombrie 2009, 15:07)
stiam ca politica este un munte de gunoi, dar nu-mi inchipuiam ca aceeasi politica se poate face si printre gunoaie!