Ialomița nu mai așteaptă banii pe calamități

În urmă cu 2 saptămîni, Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Ialomița anunța că suprafața totală calamitată din Ialomița (asigurată și neasigurată) depășește 192 de mii de hectare. Tot atunci, reprezentantul instituției, Dragoș Soare, susținea că sprijinul pe suprafață anunțat de Ministerul Agriculturii reprezintă singura soluție de recapitalizare a agriculturii ialomițene. Între timp însă, reluarea ciclului agricol nu a mai așteptat, iar agricultorii ialomițeni se descurcă cum pot.

«Calamitățile» vin pe 16 octombrie
În ciuda dimensiunilor suprafețelor calamitate (Ialomița se clasează în primele 5 județe ale țării din acest punct de vedere) și a zecilor de semnale transmise către Minister, fermierii ialomițeni care au supraviețuit secetei din acest an vor trebui să se mulțumească cu cei 209 lei la hectar, bani reprezentînd 70% din schema de plată unică pe suprafață. Restul vor fi primiți începînd cu anul viitor, susține Dragoș Soare, directorul DADR Ialomița. «Acestea sînt singurele subvenții de care vom putea beneficia acum. De fapt, din 16 octombrie, cînd vor începe să vină banii. În tranșe, în funcție de suprafețele declarate, de controalele efectuat pînă în prezent, de problemele care apar. Restul fondurilor vor ajunge, cel mai probabil, anul viitor. Știm că se lucrează în acest moment la hotărîrea de guvern despre care vă vorbeam la jumătatea lunii septembrie, dar oricît de repede s-ar mișca lucrurile, înainte de luna ianuarie nu se va întîmpla nimic semnificativ» a precizat directorul.
Evident, veștile «bune» sînt doar pentru agricultorii care fac parte dintr-o asociație agricolă. Pentru fiecare hectar cultivat în acest cadru, statul acordă sprijin financiar în valoare de 525 de lei. O altă facilitate este reprezentată de creditele avantajoase, care pot fi accesate de producătorii agricoli. În baza unei adeverințe emise de Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, solicitanții pot primi 131 de lei la hectar. De asemenea, agricultorii mai pot primi un grant de 30% din valoarea creditelor agricole naționale, respectiv 146 de lei la hectar. La acestea se adaugă subvenționarea motorinei pentru lucrările de toamnă. În Ialomița, fermierii care au solicitat acest sprijin au primit cîte 39 litri de motorină mai ieftină cu un leu, pentru fiecare hectar de pămînt lucrat.

Agricultura nefiscalizată vs agricultura cu acte
Obosiți să mai aștepte materializarea promisiunilor repetate în fiecare an, agricultorii ialomițeni se reorientează. Prima și cea mai la îndemănă soluție o reprezintă reducerea suprafețelor cultivate sau chiar renunțarea la cultivarea terenurilor. «E adevărat, există semnale în acest sens. E vorba însă doar de cîțiva producători. Mari, e drept, dar destul de puțini. Pe de altă parte, e prea devreme pentru certitudini. Vîrful de sarcină al efortului financiar în agricultură e undeva prin primăvară. Atunci vom putea spune cu certitudine cît de mulți sînt cei care au renunțat» ne confirmă directorul DADR Dragoș Soare.
Cei care n-au renunțat sînt însă total decapitalizați, iar reluarea unui nou ciclu de producție devine o aventură absolut impredictibilă. «Nu mai știm la ce să ne așteptăm. Nu mai vorbim de pierderi controlate sau parțiale. Vorbim de calamitarea a 80 pînă la 100 la sută din suprafață. Iar noi, cei care ne-am străduit să fiscalizăm agricultura, ieșim de două ori mai prost. Practic, ne obligă la evaziune. Păi, ei declară calamități, vînd ce-au făcut la capul locului și cîștigă de două ori. Pe când noi așteptăm și-acum banii pe care n-o să-i mai vedem niciodată!» declară Nichita Niță, unul dintre producătorii agricoli din zona Colelia, puternic afectată de seceta din acest an.
Situația paradoxală semnalată de fermierul citat mai sus, deși cunoscută, este ignorată de autorități. Conform unor declarații neoficiale ale reprezentanților APIA Ialomița, Gărzii Financiare și Direcției Finanțelor Publice, în sarcina cărora revine acest tip de control, cantitățile de cereale confiscate anul acesta sînt mai mici (350 de tone de grîu, 380 de tone de floarea soarelui și rapiță), iar fenomenul este specific anilor în care presiunile asupra producătorilor agricoli erau mai reduse, iar controalele aproape inexistente. Cum agricultorii sînt preocupați mai degrabă să supraviețuiască, decît să contrazică datele oficiale, cauzele falimentului din agricultura ialomițeană rămîn neatinse. Iar victimele se vor contabiliza abia la primăvară, cînd DADR va raporta suprafețele nou însămînțate.

5 Octombrie 2009, 08:51 (7780 vizualizări - 0 comentarii)

Nume:
Mesaj (maximum 2000 caractere):

Ialomița nu mai așteaptă banii pe calamități

Lasă un comentariu: