EVENIMENT
Ciupercă «împădurește» Ialomița cu panouri fotovoltaice (slideshow)
Panouri fotovoltaice da, păduri ba! Aceasta ar putea fi concluzia pe care o putem trage ca urmare a ultimei ședințe extraordinare a Consiliului Județean Ialomița. Desfășurată luni, 12 octombrie, în sala Centrului Cultural «Ionel Perlea», ședința a confirmat, încă odată, unul dintre paradoxurile consacrate ale administrației județene: deși nu este capabilă să asigure finanțarea pentru cele cîteva zeci de hectare de pădure anual (una dintre prioritățile declarate ale acestui mandat), Consiliul Județean susține că poate «împăduri» 5 hectare de teren agricol degradat cu cel mai ambițios proiect de la sturionii ex-președintelui Gheorghe Savu încoace: 5 hectare de panouri fotovoltaice, menite să asigure necesarul de energie al instituțiilor publice din Ialomița pentru următorii 30 de ani.
Una caldă, una foarte rece
Ședința extraordinară a Consiliului Județean de luni a avut doar două puncte pe ordinea de zi. Primul a vizat bifarea formalității numite «Programul de îmbunătățire a calității mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate». Așa cum vă informam încă de acum două săptămîni, la nivelul județului Ialomița mai există doar 3000 din cele 6500 de hectare de terenuri alocate acestui program, iar șansele de împăduriri în 2010, fie și numai a 100 de hectare se dovedesc, cu fiecare decizie a Consiliului Județean Ialomița, din ce în ce mai mici. Pentru că luni, de exemplu, Consiliul Județean Ialomița a aprobat, în calitate de coordonator în cadrul programului inițiat de Ministerul Mediului prin ordinul 1090 din luna martie a acestui an, doar «înregistrarea, centralizarea și depunerea» a 4 proiecte la Administrația Fondului pentru Mediu. Împădurirea propriu-zisă, dependentă integral de finanțarea pe care o asigură Ministerul, este o imensă necunoscută. Potrivit declarațiilor președintelui Silvian Ciupercă, la acest moment, nu există nicio garanție că aceste fonduri vor fi alocate: «vom vorbi despre realizarea efectivă a lucrărilor atunci cînd vom avea garanția obținerii fondurilor. Deocamdată, ordinul 1090, în baza căruia facem aceste demersuri, are serioase lacune, iar discutarea contractelor pe care Consiliul Județean le-ar putea eventual încheia este prematură, dacă nu inutilă». Mai mult decît atît, după cum, de altfel, au arătat și consilierii județeni prezenți în luările de cuvînt, administrațiile locale nu sînt pregătite pentru preluarea, îngrijirea și exploatarea unui fond forestier de dimensiuni mari, fapt care complică infinit această inițiativă.
Variații de preț incredibile între studii le fezabilitate
Concret, cele 4 administrații publice locale care au reușit să elaboreze proiecte legate de împădurirea terenurilor agricole degradate sînt Perieți, Reviga, Jilavele și Colelia, iar suprafețele cumulate depășesc 130 hectare. Însă, dincolo de problema de fond, semnalată anterior, din documentația atașată proiectului de hotărîre rezultă variații de preț incredibil de mari. Astfel, dacă la Jilavele, un hectar de teren împădurit costă 54 mii de lei noi, la Perieți, același hectar, în aceleași condiții, costă doar 24 mii de lei. Și nici această diferență dintre studiile de fezabilitate executate, atît de frapantă la prima vedere, nu este cea care scandalizează cu adevărat... Ci realitatea, mult mai modestă, explicată de unul dintre puținii care a reușit, concret, să împădurească cu forțe proprii un hectar de teren agricol degradat: «Noi am reușit în urmă cu un an să împădurim acel hectar de teren cu puieți de salcîm cu o sumă care abia de-a depășit 30 milioane de lei» ne-a declarat consilierul județean Nicolae Sitaru, cel care în 2008 a creat prima perdea forestieră de protecție în zona Ciochina. Iar această inițiativă nu este singura. La Reviga, un întreprinzător particular, a reușit o performanță similară, pe o suprafață de 3 hectare, cu ajutorul autorităților locale. «Am folosit tehnologia impusă de specialiști, iar acum salcîmii plantați acum un an și jumătate ating deja 3 metri. Puteți să veniți să-i măsurați» spune Nicolae Began, primarul comunei Reviga.
În aceste condiții, eforturile pe care Consiliul Județean Ialomița susține că le face se dovedesc, evident, pur formale. Iar cadrul legal statuat doar încă un prilej de a cheltui fără finalitate fonduri publice asemenea celor irosite la Sudiți, unde jumătate din cele 5 hectare de puieți plantați anul trecut sînt la un pas de a fi compromise.
Parcul Solar Fotovoltaic Gura Ialomiței, 15 miliarde anual din panouri fotovoltaice
Cel de-al doilea proiect supus atenției Consiliului Județean Ialomița este cel legat de inițierea procedurilor în vederea realizării Parcului Solar Fotovoltaic Gura Ialomiței. Mai inspirat și mai responsabil decît primul proiect propus de Consiliu, proiectul parcului fotovoltaic vizează, în cazul în care va fi finanțat, asigurarea energiei electrice pentru funcționarea unor instituții publice din județul Ialomița prin captarea energiei verzi, solare. Generos, ca principiu, Parcul Fotovoltaic Gura Ialomiței presupune instalarea de panouri solare de ultimă generație pe o suprafață de teren de 5 hectare, în apropierea stației de cale ferată dezafectate de la Gura Ialomiței. Proiectul ar urma să fie realizat în cadrul Programului Operațional Sectorial «Creșterea Competitivității economice» 2007-2013 și are o valoare de 10 milioane de euro, din care Consiliul Județean Ialomița acoperă un procent de 2 la sută. Potrivit documentației care însoțește proiectul aprobat luni, 12 octombrie, parcul fotovoltaic va avea o putere instalată de 2 MW, o perioadă de utilizare de pînă la 30 de ani și poate asigura, practic, necesarul de energie pentru toate instituțiile publice din județul Ialomița. «Vorbim de o valoare estimată la acest moment de 16 miliarde de lei. Este imens. Iar în cazul în care se va aproba această investiție, sîntem convinși că efectele se vor vedea imediat. Va fi prima dată cînd Consiliul Județean Ialomița produce bani dintr-o activitate, nu doar îi gestionează» a declarat vicepreședintele CJI, Ioan Martin. Banii nu sînt singurul beneficiu rezultat din acest proiect. Potrivit aceleiași surse, Parcul Fotovoltaic va conduce la crearea de 15 pînă la 30 de locuri de muncă, va asigura direct o sursă inepuizabilă de energie și va reduce emisiile de CO2 și alte gaze cu aproximativ 1700 de tone anual. Așa cum am mai spus-o însă, Parcul Fotovoltaic Gura Ialomiței se află, asemenea crescătoriei de sturioni propusă de Gheorghe Savu, la stadiul de proiect. Dacă va deveni sau nu realitate, rămîne de văzut!
13 Octombrie 2009, 16:56 (28223 vizualizări - 17 comentarii)
Comentariile cititorilor:
(22 Octombrie 2009, 09:24)
Pt.GuraIalomitei: Teritoriul respectiv (aprox. 6000ha)este marginit la Vest de Gura Ialomitei si la Est de Giurgeni Cultivatorii din cele trei localitati sunt constituiti intr-o Asociatie a Udatorilor ,puteti solicita informatii despre irigatii.Investitia are un impact mic asupra mediului ,nu este prevazuta nici o fundatie de beton pe cele 5 ha.Se folosesc doar 5 ha din 1800ha neproductive si 6000ha teren agricol .Probabilitatea ca pajistea de irisi de cara amintiti sa fie afectata este foarte mica.
(21 Octombrie 2009, 13:02)
@ioan martin - raspuns diplomatic, dar fara mare legatura cu ce am scris eu mai jos. impadurire la giurgeni? pai parca era vorba de guraialomitei... apa pompata la giurgeni si vladeni ajunge la culturile legumicole din guraialomitei? iarasi ma indoiesc, o sa sun primarul (liberal) sa-l intreb. nu sunt gica-contra, nu am nimic impotriva parcului voltaic, numai ca dvs. vorbiti cu hartiile in fata si eu vorbesc in calitate de om care a copilarit in gura ialomitei si a strabatut campurile alea in lung si in lat. si va mai informez ca pe acel islaz este o mare pajiste de irisi galbeni, care intr-o tara normala ar fi trebuit declarata rezervatie naturala - asta daca "protectia mediului" ar fi fost si altceva decat o institutie bugetofaga... probabil parcul dvs. fotovoltaic va distruge minunatia asta, dar ce mai conteaza?
(20 Octombrie 2009, 14:22)
Pt.GuraIalomitei pe raza localitatilor Giurgeni si Vladeni sunt doua statii de pompare ce preiau apa din bratul Borcea , apa ce este folosita pt. cultura orezului si pt. culturile legumicole din M.Kogalniceanu ,Gura Ialomitei si Giurgeni.Se va urmari imbunatatirea a aprox.1800ha teren agricol neproductv.Pe cele 5ha cit va ocupa parcul foto nu se poate interveni.Aceste interventii se pot face dupa perioada de monitorizare de 5 ani. In anul 2005 vicepr.Visinescu si primaria Giurgeni au avut o campanie de impadurire cu consultanta Romsilva.Principalul scop al proiectului este asigurarea de energie el.la pret.0 pt Cj ,instit.subordonate,Spital de urgenta si patru primarii din zona, pe urmatorii 30 ani.
(20 Octombrie 2009, 11:36)
@ ioan martin "S-a incercat in 2003-2005 impadurirea lor si apoi insamintare pt.pajisti." eu unul nu am vazut ever vreun lastar plantat pe islazul unde se vor amplasa panourile solare. nici terenul arat (ca sa insamantezi o pajiste trebuie sa ari terenul, nu?); "In proiect se doreste ca o parte din en.electrica sa alimenteze doua statii de pompare pentru a oferi apa gratis pe canalele de irigatii pt.incurajarea legumiculturii in zona si pt.desaraturarea acestor terenuri ." 1. sistemul de canale face ca apa folosita de legumicultori sa fie adusa pe canale din judetul braila (terenurile dedicate legumiculturii sunt in vestul localitatii, la cativa km de sat; 2. legumicultura nu se face pe terenurile saraturate, cum inteleg din textul dvs., deci nu vad rostul desaraturarii terenului de SUB parcul voltaic; 3. desaraturarea terenurilor? a mai incercat/reusit cineva pe planeta asta sa extraga sarea din pamant pentru a-l "reda agriculturii"? ce costuri presupune treaba asta? nu cumva iesim mai ieftin daca cumparam pamant pe luna?
(16 Octombrie 2009, 22:01)
Imi cer scuze domnule Martin. V-am confundat cu un tiz de-al dumneavoastra. Pareti bine documentat si asta e un lucru bun. Sa dea Domnul si sa puneti materializa proiectul. Si sa ne rugam ca rromii nostri sa nu gaseasca vreo utilitate acelor panouri. In rest, raman totusi la parerea mea, pare-se ca destul de neavizata. Baraganul asta trebuie protejat prin reconstituirea lizierelor de padure. Altfel tot terenul agricol se va desertifica. Iar bani ca sa-l transformam intr-un Dubai romanesc, nu avem.
(16 Octombrie 2009, 09:06)
Pt.Tiberius Contributia de 2% se recupereaza in primele 6-7luni reprezentind contravaloarea en.el care nu se mai plateste la Enel (aprox.320Mw/luna).Da banii economisiti pot fi folositi pt reimpaduriri in alte zone.Pentru zona respectiva se vor face irigatii si drenari pt desaraturare si apoi se poate incerca impadurire.
(15 Octombrie 2009, 23:08)
Pt. Ioan Martin - cand si cum se recupereaza cei 2% contribuiti de CJI? la o valoare totala asa de mare, chiar 2% reprezinta o suma... - dupa ce se recupereaza investitia de 2%, nu s-ar putea ca o parte din profit sa fie folosita la impaduriri?
(15 Octombrie 2009, 21:31)
Pt.Rudotel Faci o confuzie ,nu m-am ocupat de nici un fel de drum sau asfalt!Cele doua campanii de impadurire au fost conduse de Romsilva si un institut silvic din Brasov.Tipul de investitie este fixat prin Program Operational Sectorial de CE ,nu ii poti accesa decit pentru destinatia fixata sau deloc.In rest nu descoperim noi roata ,investitii similare sunt deja in Cehia ,Slovenia,Slovacia Spania,Portugalia care au si ei si praf si romi.Intrebarea este o facem aici ,ii lasam pe altii din tara sa o faca sau nu o facem deloc ?
(15 Octombrie 2009, 20:01)
ptr surpriza... Bai flatulenta. Dupa ce te saturi sa-ti mai sugi acadeaua, sa le iei si pe ale noastre, ale comentatorilor. Noua ne place cafeaua amara. Stim ca traim intr-o tara de rahat, dar de ce tocmai tu te-ai apucat sa o vidanjezi?
(15 Octombrie 2009, 18:03)
Mai nea Martine. Mai bine ramai sa te ocupi de drumuri. Ca acolo stim ca esti mare specialist. Esti singurul care stie sa incurce sau sa descurce itele asfaltarii judetului. Pacat ca te intereseaza mai mult cine trebuie sa le faca decat calitatea lucrarii. In studiul ala de fezabilitate facut de specialistii CJ (n.red. mare surpriza) e vreun capitol care sa ne explice si noua, poluatorilor ignoranti, cum veti feri panourile fotovoltaice de praful din Baragan ? Si care este raportul eficienta/cost daca luam in calcul si faptul ca obiectivul trebuie pazit 24/24. Eu stiu ca fondurile venite de la U.E. sunt nerambursabile. Dar o sa ne plictisim si noi si copii nostri si nepotii si stranepotii nostri, de cat o sa mai platim la U.E. Macar sa-i folosim eficient si sa si ramana ceva in urma noastra. Nu sa ne intereseze doar pe ce sa cheltuim sau cine sa incaseze acesti bani. In locul vostru as fi facut un brianstorming la Universitatea de Stiinte Agronomice Bucuresti. Si as fi gasit o solutie sa impaduresc terenurile alea. Poate acolo se gaseau ceva minti mai luminate decat specialistii de la CJ. Sa nu uitam ca padurea Comorova de pe litoral a fost tot un experiment silvic. Dar unul reusit. Adevarat insa ca pe inaintasii nostri nu ii interesau asa de mult banutul. Ca era regat , banii erau de argint iar romanii mai nationalisti.
(15 Octombrie 2009, 13:25)
pt site-ul asta numai mancatorii de produse zaharose comenteaza articolele? Numai frustratii au pareri? Vedeti,d-aia traim intr-o tara de rahat. Asa oameni,asa tara...
(14 Octombrie 2009, 22:05)
Consultanta se plateste doar daca se aproba finantarea de catre UE si se pastreza proportia 2%CJ Ialomita si 98% UE .Studiul de oprt. nu a costat nimic este facut de CJ ,surpriza nu?
(14 Octombrie 2009, 21:54)
Terenurile respective (aprox.1600ha)sunt terenuri agricole neproductive de la foste orezarii.S-a incercat in 2003-2005 impadurirea lor si apoi insamintare pt.pajisti.Nu creste aproape nimic si nimeni nu doreste sa le concesioneze pt. agricultura.Incercam acum concesionarea lor pt parcuri eoliene si constructia cu 98% finantare fonduri europene nerambursabile a unui parc fotovoltaic .In proiect se doreste ca o parte din en.electrica sa alimenteze doua statii de pompare pentru a oferi apa gratis pe canalele de irigatii pt.incurajarea legumiculturii in zona si pt.desaraturarea acestor terenuri .Eu cred ca este o oportunitate pe care nu trebuie sa o pierdem ca si comunitate dar pt.audienta si tiraj este prezentata trunchiat !In ultimii 8 ani nu s-a facut nimic cu acest teren ,ar trebui in continuare sa nu facem nimic ? Eu personal cred ca nu !Daca aveti alte variante viabile va pot ajuta in materializarea lor .Multumesc !
(14 Octombrie 2009, 21:17)
Cum cine a intocmit studiile . Nu se stie?... Pai umilul ziarist scolit de nea cornel si luat sub aripa psd. Omu' s-a specializat in efectuarea de studii de fezabilitate astfel incat nu a ratat nici o primarie psd-ista . Gresesc cumva??????
(14 Octombrie 2009, 17:22)
O mare prostie si o imensa absurditate! Ca sa vezi ca de fapt ideea transpare clar, bani sa iasa ca in rest.... o sa-i cheltuim pe Luna in cateva decenii. Pai bine mai, Ciupercuta, dar 5 hectare de padure cu cat diminueaza emisiile de CO2? Iti spun eu ca e considerabil mai mult, asta ca sa nu te chinui sa mai faci un studiu gras platit si prost inteles.E drept ca bani nu prea aduce padurea si asta e of-ul tau, insa poate aduce un mediu mai putin poluat, o regenerare a terenurilor Ialomitei foarte degradate, o imbunatatire a calitatii panzei freatice, o oaza de verdeata ptr locuitori, un mediu propice dezvoltarii faunei si florei care in timp au un impact considerabil si vor ajuta la economii mari in alte domenii prin beneficiile aduse. E drept ca burtica ta nu ar mai trai sa pape dar nu fi egoist, gandeste-te la cei care vin dupa tine, la copiii si nepotii tai, iar daca gandul tot iti zboara la vreo casuta de vacanta pe care nu reusesti sa o construiesti las-o tot in seama lor. O sa-ti duca ei nazuintele mai departe. Nu irosi terenuri ptr panouri, pune-le pe cladiri deja existente, fir-ai tu sa fii de inteligent!.