ANCHETĂ
Salvare de la faliment sau tun aproape perfect?
Combinatul chimic din Slobozia și-a închiriat propriile instalații
Situația societății Amonil SA revine în actualitate. De această dată, pe tapet sînt aduse o serie de tranzacții efectuate în ultimele luni la Combinatul chimic din Slobozia. Datorii, executări silite, licitații puse sub semnul întrebării toate avînd drept motivație oficială evitarea falimentului Amonil. Actual, pentru a putea să-și continue activitatea, Amonil SA urmează să închirieze propriile instalații de producție pierdute în urmă cu aproximativ o lună la o licitație publică... Toate informațiile ce circulă în jurul societății creează scenariul unui tun aproape perfect; documentele însă, infirmă teoria «prăduirii» Amonil.
Radiografia prăbușirii Amonil
Pentru început vom încerca să facem o serie de precizări cu privire la evenimentele importante marcate de Amonil SA prin raportările remise Bursei de Valori București. Punctul de plecare al decăderii Amonil pare să fi fost cunoscuta datorie de aproximativ 54 milioane lei noi către Distrigaz Sud. Creanța a fost preluată de Riverside Development, de la creditorul inițial al Amonil, Distrigaz Sud. După o serie de negocieri asupra stingerii litigiului, printre care și executarea silită prin poprirea unor conturi bancare dar și prin valorificarea unor active ale Amonil, la jumătatea anului 2009, creanța de 54 milioane lei este preluată de Chemgaz Holding Corporation SRL. Astfel, un SRL cu sediul fix în blocul de locuințe al Amonil, a devenit creditorul principal al Combinatului chimic. Potrivit documentelor oficiale, societatea, înființată în 20 ianuarie 2009, are un capital social de 1000 lei și 1000 dolari, iar obiectul de activitate declarat este «fabricarea îngrășămintelor și produselor azotoase». Întîmplător sau nu, la sediul declarat al societății, din strada Răzoare, interfonul indică la apartamentul numărul 14, în documente sediul Chemgaz Holding, fix denumirea de Amonil SA, iar noi punctăm un prim semn de întrebare cu privire la identitatea societății. În continuare, interesant este și faptul că noul creditor al Amonil, Chemgaz Holding, este controlat într-un procent de 99% de Riverside Development, prima societate ce a preluat creanța Amonil... Am punctat aceste precizări, întrucît, actual, Chemgaz a jucat cu succes «ultima carte» din patrimoniul Amonil, devenind, peste noapte, un jucător important în destinul Combinatului chimic din Slobozia.
Revenind, începînd cu luna iunie 2009, Combinatul Chimic din Slobozia începe lupta pentru supraviețuire. Astfel, prin intermediul executorului judecătoresc Ion Nițu, din Slobozia, reprezentant legal al succesorului Chemgaz, Amonil este somat să-și achite datoria de peste 58 milioane lei, reprezentînd creanța preluată de la Riverside, precum și onorariile executorului și taxele aferente executării. Mai mult, Combinatul este anunțat că, printr-o sentință emisă de Judecătoria Slobozia, ar fi fost încuviințată executarea silită. Somațiile au avut drept perioadă de grație septembrie 2009, cînd reprezentantul Chemgaz, Ion Nițu, anunță organizarea unei licitații în data de 6 octombrie, pentru recuperarea creanței asupra Amonil. Într-un interval de cîteva zile, acționarul principal al Amonil SA, Salink Limited, propune întrunirea Adunării Generale unde ar putea să dezbată eventualitatea majorării capitalului social al societății. La rîndu-i, Amonil a solicitat, în data de 29 septembrie, reprezentanților Chemgaz o întîlnire de urgență pentru evitarea executării din 6 octombrie, ca urmare a propunerii de majorare a capitalului social. Numai că, surprinzător, Chemgaz a refuzat derogarea, continuînd demersul pentru executarea silită. Așa că, în data de 6 octombrie 2009, s-a desfășurat licitația publică cu un singur participant, respectiv Chemgaz Holding. Analiștii financiari în domeniu au apreciat drept controversată licitația de la începutul lunii octombrie 2009, speculînd refuzul organizatorilor de participare a acționarului principal Salink Limited... Și astfel, glorios, în data de 7 octombrie 2009, Amonil a anunțat pierdea unei părți importante din patrimoniu, respectiv platforma industrială de producție îngrășăminte. Aceeași soartă au avut-o și două spații comerciale, apartamentele de serviciu ale angajaților, dar și o parte din terenurile Amonil. Să reținem însă că toate au fost preluate prin executare silită de către Chemgaz Holding, firma dintr-un apartament al blocului Amonil...
Așa a ajuns Amonilul să scape de datoria colosală de 58 milioane lei, dar tot așa a fost văduvit de cele mai importante active ale societății. Povestea devine însă interesantă abia din acest punct. Pentru a-și putea continua activitatea, luna precedentă, în data de 9 octombrie, Amonil a solicitat Chemgaz, cîștigătorul licitației, încheierea unui contract de închiriere a instalațiilor de producție. Valoarea contractului nu este cunoscută pînă la acest moment însă, potrivit documentelor oficiale, Chemgaz și-a exprimat acordul de principiu pentru realizarea acestei relații comerciale. Iar relațiile comerciale între cele două societăți nu par atît de străine, întrucît, cel puțin la acest moment, autoritățile din Ialomița se încurcă în tranzacțiile dintre aceste entități comerciale. Concret, Chemgaz, SRL-ul de apartament, a solicitat Direcției de Finanțe Publice Ialomița o rambursare de TVA, în valoare de peste 1,1 milioane lei. Rambursarea a fost solicitată în baza unei facturi, emisă de Amonil SA către Chemgaz, pentru furnizarea de uree, în valoare de 70 milioane lei. Numai că, pentru, a pune în aplicare prevederile legale, DGFP Ialomița ar trebui să realizeze un minim de verificări, iar Amonil intră sub jurisdicția Direcției Generale a Marilor Contribuabili, din cadrul Ministerului Finanțelor...
4 Noiembrie 2009, 09:52 (8893 vizualizări - 1 comentariu)
Comentariile cititorilor:
(4 Noiembrie 2009, 20:46)
S-a intrebat oare cineva, pana acum, cat i-ar costa pe cei care adiministreaza Amonilul, sa neutralizeze toti reactivii pe care ii au in laboratoare sau sectii?...reactivi pe care periodic, ii mai varsau in putul ala de adancime, din centrul combinatului, care a si otravit panza freatica din care a avut proasta inspiratie sa ne livreze apa, domnul primar. Firma aia minuscula de apartament, isi va recupera usor datoria din stocurile care le are combinatul (care de altfel ii si apartin) cat si din vanzarea patrimoniului acestuia...iar astia de la mediu, care dorm, nu au decat sa se spele pe cap cu substantele chimice, sa umple buzunarele cu zeci de milioane de euro, stim noi cui, pentru depozitarea acestora ...sau sa traga la raspundere o firma din Belize, cu asociati din Cipru si conturi in Malibu...