BCR «fură» RATA din... cont

În urmă cu cîteva luni, am detaliat modalitatea prin care una dintre sucursalele Băncii Comerciale Române din Slobozia a reușit o «performanță» greu de egalat: și-a scos unul dintre clienți dator după doi ani de la achitarea integrală a unui credit. Ei bine, acest aspect a făcut obiectul unei cercetări a polițiștilor ialomițeni. Cum s-a solicitat plîngerea datornicului închipuit? Revenim și vă spunem în cele ce urmează. Pe scurt, clientul a scăpat de datorii, iar banca vrea dezmințiri...

Istoric al datoriei
La jumătatea anului 2006, slobozeanul a solicitat un împrumut bancar de la BCR, credit ce i-a fost acordat. La un an diferență, clientul s-a răzgîndit și a refinanțat creditul acordat de Banca Comercială Română din Slobozia cu un împrumut acordat de CEC. Așa că, în luna iunie 2007, slobozeanul trebuia să scape de împrumutul acordat de BCR. «După ce mi-a fost acordat împrumutul, CEC a emis două file de ordin de plată prin care îmi achita datoria către BCR, în care se făcea mențiunea pe fiecare ordin de plată emis pe numele meu destinația acelui virament, respectiv contravaloare credit plus comisioane plus dobîndă. Fac mențiunea că acest virament s-a făcut în urma adresei emise de BCR în care se specifica la acea dată suma de plată, dobînzi și comisioane, precum și contul unde urma să se vireze banii. Drep urmare, CEC a trimis electronic către BCR ordinele de plată» se plîngea, la momentul respectiv, slobozeanul. Imediat după producerea tranzacțiilor între cele două bănci, clientul s-a conformat regulilor și a început plata lunară a ratelor, timp de doi ani, doar către CEC, bancă ce-i acordase refinanțarea creditului obținut la BCR. La mai bine de doi ani de la stingerea teoretică a datoriei, clinetul a descoperit că este încă dator Băncii Comerciale Române. «În octombrie 2009, m-am dus la BCR întrucît mi-am pierdut un card emis de bancă cu ceva vreme în urmă. Întîmplător, funcționara de la ghișeu mi-a spus că mai am o datorie la BCR de 84 de milioane. Eu știind că nu am de unde, am solicitat mai multe amănunte legate de sold» spune cetățeanul. Evident, datoria reprezenta nimic altfeva decît creditul vechi aflat încă în derulare. La momentul plublicării articolului, explicam modalitatea prin care a fost posibilă această «găselniță» bancară. Pe scurt, la momentul tranzacției, CEC a virat BCR, drept refinanțare, 184 milioane lei vechi. Operatorul băncii, responsabil de creditul cetățeanului, a primit banii și i-a virat în cont, de unde, timp de doi ani, BCR și-a achitat singură atît rata lunară cît și dobînda aferentă creditului. Și așa rămăsese clientul păgubit cu o datorie de 84 milioane lei, deși în urmă cu doi ani achitase integral creditul...

Se poate!
Povestea clientului păgubit s-a finalizat într-un mod favorabil cetățeanului. Imediat ce a conștientizat practicile abuzive ale sucursalei Băncii Comerciale Române din Slobozia, ialomițeanul revoltat a adus în atenția Poliției și Protecției Consumatorilor grave acuzații la adresa instituției creditoare. După cîteva luni de investigații, anchetatorii au decis asupra vinovăției băncii, acordînd cetățeanului dreptul de a nu mai plăti partea imaginară de credit. Desigur, toate acestea au fost posibile și cu contribuția responsabililor bancari, conștienți la rîndu-le de grosolăniile comise. Acesta este unul dintre cazurile în care rezoluția anchetatorilor a fost favorabilă clientului, căci reclamații la adresa băncilor sînt zeci, poate chiar sute, toate acuzînd mecanismele de funcționare păguboase ale băncilor. Important, am adăuga noi, este precedentul deja creat de slobozeanul pe care banca nu a reușit să-l «țepuiască» în stilu-i caracteristic.

Dezmințiri oficiale pentru pagube reale
Facem mențiunea că rîndurile ce urmează sînt destinate exclusiv reprezentanților BCR. Fiindcă spațiul este restrîns, ne limităm la a vă spune că rîndurile de mai sus NU reprezintă o dezmințire. Asta întrucît o dezmințire se redactează la momentul cînd, voit sau nu, în cadrul unui articol se strecoară o greșeală. Obiectul articolului nostru anterior a fost unul strict informativ, aducînd în atenția publicului larg metodele prin care una dintre sucursalele BCR «fură» din buzunarele clienților. Confirmăm cu această ocazie, încă o dată, veridicitatea informațiilor publicate în urmă cu ceva timp. Asta ca să nu ne mai amintim și de clientul ce nici nu a ridicat banii dintr-un cont de credit și s-a trezit dator!

1 Februarie 2010, 18:35 (10769 vizualizări - 2 comentarii)

Comentariile cititorilor:

Gigi:
(3 Februarie 2010, 10:45)
Oamenii au impresia (greșită) că e cineva care are grijă de conturile lor. Dacă ar ști lumea adevărul, ar face cerere să primească salariile bani gheață. Ei bine, nu e nimeni care să verifice conturile la nici o bancă. E un sistem informatic, care face ce este pus să facă. În cazul omului cu refinanțarea, sistemul informatic ia din contul în care omul depune banii și îi mută în contul creditului. (Da, o persoană care are credit are două conturi deschise). Acest sistem idiot automat și-a dovedit slăbiciunea în acest caz. Tocmai de aceea ar trebui să se verifice periodic conturile oamenilor de către oameni, nu de către sisteme informatice lipsite de inteligență.

poisson d'avril:
(3 Februarie 2010, 08:07)
Bun punct. Eu as avea o problemuta privind abuzurile BCR. Dau exemplul unui credit real, cu clauze citite de catre mine si pe al carui contractant l-am indrumat serios spre o actiune in contestatie sau eventual in instanta daca nu se gaseste ceva amiabil de inteles. Bun, deci un credit obisnuit cu taxele si dobanzile caracteristice, multe din ele contestabile dar, deh, ne oprim asupra uneia anume. TAXA DE RISC. Heloo, taxa de risc, ok, hai sa inteleg prin absurd ca e un risc care exista, clientul il plateste ca si garantie iar la incheierea contractului, aceasta taxa de risc adunata dea lungul anilor sa-i fie returnata clientului, deoarece riscul nu s-a materializat, clientul fiind bun platnic si finalizand plata creditului. Gluma buna , spun cei de la BCR, care desi nu-mi pot justifica fundamentul acestei taxe nici nu considera abordabila logica mea. Asadar in jur de 74 milioane in lei vechi vor merge in plus in contul bancii, suma care e binevoita oricui. Asadar la o rata de aprox 7 mil lei vechi 70 ron( lei noi) merg pe aceasta taxa de asa zis risc. Omul de rand nu are curajul unei confruntari cu mai marii finantelor, se tem, iar solutia rezilierii contractului ptr taxe abuzive data de instanta nu e convenabila omului care nu are de unde scoate peste noapte banii necesari lichidarii creditului, asadar justitie sau nu e o hiba mare, omul ar vrea dar nu poate practic sa se puna in piept cu banca.

Nume:
Mesaj (maximum 2000 caractere):

BCR «fură» RATA din... cont

Comentariile cititorilor:

Lasă un comentariu: