EVENIMENT
Fondurile europene se duc pe apa sîmbetei
La Sfîntu Gheorghe, apa vine cu un an întîrziere
Presa ialomițeană a comentat cu lux de amănunte cele 30 de milioane de lei noi investiți în ultimii ani în realizarea unor sisteme de canalizare și apă pentru comunitățile rurale. Catalogate drept realizări certe de către autorități sau considerate drept semi-eșecuri de către mass-media, sistemele de apă, canalizare și epurare din Ialomița au devenit pietre de moară pentru populație prin prisma cheltuielilor pe care le generează. Mai grav e însă faptul că unele dintre ele, deși finalizate, nu au intrat în exploatare nici pînă în prezent. Un astfel de caz, cel de la Sfîntu Gheorghe, riscă să devină emblematic pentru întreg județul. Iar acesta nu e decît începutul.
Apa de un milion de euro
Finanțat din fonduri europene și finalizat în numai un an de zile, sistemul de alimentare cu apă de la Sfîntu Gheorghe a reprezentat, alături de cel de la Sinești, un exemplu de eficacitate investițională. În teorie, proiectul ar fi trebuit să asigure alimentarea cu apă a localităților Sf. Gheorghe, Butoiu și Malu, precum și canalizarea apelor menajere din gospodăriile populației. În total, vreo 2200 de suflete, dintre care jumătate trăiesc într-o sărăcie atît de lucie, încît e puțin probabil că vor putea aprecia vreodată o astfel de investiție. Cum însă investiția a însemnat, întîi de toate, bani europeni și efort civilizator, astfel de considerații nu-și au rostul, iar autoritățile locale ar fi meritat laude pentru bunele intenții declarate la momentul respectiv. Spunem ar fi meritat pentru că, de meritat, nu merită nimic. Și asta întrucît de-atunci au trecut doi ani, iar apa continuă să fie doar un deziderat. Executate în luna decembrie a anului 2008, cele 2 puțuri de apă care ar fi trebuit să asigure apa curentă în cele 3 localități nu au intrat nici în acest moment în exploatare, iar responsabilitatea întîrzierii este pasată de la o administrație la alta. În 2008, la finalizarea lucrărilor, primar în exercițiu era Mădălin Teculescu, actualmente prefect. Acesta ne-a declarat că, la plecarea lui din Primărie, proiectul era în grafic și că exista chiar și o listă de potențiali beneficiari. Actualul primar, Livia Tudorache, spune însă că nu poate furniza apă populației în lipsa unor buletine de analiză care să certifice calitatea acesteia.
Subvenții de la primărie pentru serviciul de apă
Între ciocan și nicovală, viceprimarul Lucian Vlășceanu, confirmă indirect eșecul proiectului: «Vom furniza apă populației numai atunci cînd vom fi siguri că ea este potabilă. Deocamdată, am trimis apa la analize și așteptăm rezultatele. Și ele n-au cum să nu fie bune, pentru că aceleași analize au fost făcute în urmă cu 3 ani, înainte de a ne apuca de investiție. Dar așa este procedura standard și de aceea nu furnizăm încă apă populației».
Declarațiile autorităților ascund însă mult mai spinoasa problemă a eficienței sistemului de alimentare cu apă de la Sfîntu Gheorghe. Potrivit informațiilor oficiale, prețul la care urmează a fi furnizată apa potabilă în localitate este de 1,85 de lei pentru fiecare metru cub. Adică mai mut decît la Slobozia, spre exemplu. Costurile sînt fundamentate pe estimarea inițială că cel puțin jumătate din cele 700 de gospodării din Sfîntu Gheorghe se vor branșa la sistem. Dar în acest moment, susține noua administrație, este puțin probabil numărul celor care se vor branșa să treacă de 20%. «Probabil că o parte din cheltuieli va fi subvenționată de la buget!» admite viceprimarul Lucian Vlăsceanu.
Repetabila povară
Declarațiile evazive ale autorităților intervievate explică de ce nimeni nu s-a grăbit să pună în exploatare sistemul de alimentare cu apă la Sfîntu Gheorghe. Și confirmă situația absolut catastrofală cu care se confruntă majoritatea localităților rurale din Ialomița care au investiții similare. În plus, investiția de la Sfîntu Gheorghe mai are un păcat capital. Deși sistemul de canalizare realizat plasează comuna pe lista scurtă a localităților care se pot mîndri cu astfel de investiții, alături de Sinești despre care am pomenit, acesta nu poate procesa apa menajeră în lipsa unei stații de epurare. Neajunsul a fost constatat ulterior finalizării proiectului, fapt care confirmă totala lipsă de viziune a administrației locale în această privință. Iar demersurile de proiectare ulterioară a unei astfel de stații (procesul este în curs) nu fac decît să confirme ridicolul unei situații din care autoritățile nu mai pot ieși.
Mai grav este că toate celelate localități unde s-au făcut investiții în sisteme de alimentare cu apă se confruntă cu probleme constatate în acest moment la Sfîntu Gheorghe. Dar, ca și aici, nimeni nu își asumă responsabilitățile care decurg din punerea în exploatare a acestor sisteme. Iar atunci cînd o fac, obligate de presiunile legislative, autoritățile descarcă întotdeauna nota de plată în spinarea bugetelor locale.
29 Martie 2010, 10:24 (29000 vizualizări - 0 comentarii)
