ANCHETĂ
Declarat drept succes național în aprilie 2009
Primul proiect de gestionare a deșeurilor din Ialomița a dat faliment
Povestea fără sfîrșit a deșeurilor din Ialomița înscrie în paginile sale un nou eșec răsunător. După un an de la inaugurarea primului proiect realizat de administrațiile locale ialomițene, acesta a ajuns în pragul falimentului. Este vorba despre Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ECO 2008 de la Sfîntu Gheorghe, în care sînt implicate 7 comune din zonele limitrofe localității. În acest moment, ADI ECO 2008 înregistrează datorii de 1,4 milioane de lei, responsabilii declarînd că singura soluție pentru salvarea serviciilor de salubritate o reprezintă desființarea asociației.
ADI ECO, regina proiectelor de gestionare a deșeurilor
Proiectele de gestionare a deșeurilor reprezintă, de doi ani și mai bine, una dintre temele predilecte ale campaniilor electorale din Ialomița. De-a lungul ultimilor ani, numărul localităților implicate s-a apropiat de 40 din cele 66 cîte numără județul, iar proiectele realizate pe hîrtie au ajuns la 7. Singurul funcțional însă la termenul scadent, adică în martie 2009, a fost cel de la Sfîntu Gheorghe. Denumit pretențios «Proiect de reducere a impactului depozitelor de deșeuri asupra mediului în zona de centru a județului Ialomița» și finanțat în cadrul Programului Phare pentru Coeziune Economică și Socială 2004, acest proiect s-a bucurat de o finanțare nerambursabilă de 901301 euro din Programul Phare 2004 și Bugetul de Stat.
Beneficiari au fost la momentul respectiv, și ar mai putea fi și acum, Consiliul Local Sfîntu Gheorghe, alături de consiliile locale Ion Roată, Gîrbovi, Ciochina, Sărățeni, Balaciu, Munteni Buzău care au asigurat o cofinanțare reprezentînd 10% din toate cheltuielile proiectului pentru implementarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor în vederea reducerii impactului depozitelor de deșeuri asupra mediului în zona centrală a județului Ialomița.
Numai că de la finalizarea proiectului și pînă acum a trecut un an lung, iar lipsa experienței manageriale și dezinteresul manifestat de beneficiari au transformat reușita într-un eșec de proporții.
Șapte vinovați dintr-o lovitură
Întîi de toate trebuie precizat că finanțarea a fost una nerambursabilă care a asigurat construcția a șapte platforme de compost pentru gunoiul de grajd situate în extravilanul comunelor implicate în proiect și achiziția următoarelor echipamente specifice unei activități de salubrizare. Numai că după un an de funcționare, cu 2 buldoexcavatoare, o autogunoieră și o presă de compactat deșeurile, firma care gestionează această activitate a ajuns la datorii de 1,4 milioane de lei la stat și salarii restante pe 4 luni. Teoretic, vina ar aparține directorului Marian Neașcu și contabilului Marian Drăgan, ambii din Ion Roată, care s-au remarcat în decursul anului în care au condus societatea printr-o păruială publică, sub ochii îngroziți ai consătenilor. Practic însă, în anul în care a trecut, cei șapte primari responsabili de susținerea proiectului nu s-au întîlnit niciodată și niciunul dintre ei nu are habar cum s-a ajuns în pragul falimentului. Explicații există însă, iar locuitorii care beneficiază de serviciile oferite de firmă își amintesc că buldoexcavatoarele au fost împrumutate din comună în comună, la solicitarea expresă a primarilor, pentru intervenții în regim privat sau pentru a presta o serie de servicii în folos personal, nefacturate nici pînă la acest moment.
Ultima soluție, falimentul
Deși neagă orice implicare în modul defectuos în care a fost gestionată societatea, Livia Tudorache, primarul comunei Sfîntu Gheorghe cunoaște situația dezastruoasă de la acest moment și susține că redresarea societății se va realiza prin... închiderea ei!« Intenționăm să comandăm un audit extern pentru a descoperi neregulile și a-i pedepsi pe cei care se fac vinovați. De asemenea, am identificat soluția pentru redresarea economică a firmei. Fiecare autoritate locală va plăti circa 200-250 de milioane pentru a șterge datoriile către stat, iar apoi vom asigura, fiecare în parte, gestionarea serviciilor de salubritate la nivelul localităților pe care le administrăm. Voi propune această soluție la următorul consiliu al Asociației și sînt convinsă că domnii primari mă vor asculta!».
De la declarații la fapte drumul e ceva mai lung. Iar previziunile optimiste nu-și au rostul. «Nu plătesc niciun ban! Eu nu am bani prevăzuți în buget pentru datoriile altora. Și chiar dac-aș avea nu sînt dispus să le dau bani. Au condus-o prost, să se descurce!» susține primarul comunei Balaciu, Mihu Cornel. La Balaciu, platforma de gunoi e plină ochi, iar beneficiarii au început să arunce gunoiul în jurul platformei.
Chiar și în comunele care vor să se supună unei decizii constructive, problemele generate de proasta gestionare a firmei ADI ECO 2008 par insurmontabile. «Au lăsat totul pe umerii noștri. Noi am avut grijă de rampe, noi i-am obligat pe oameni să facă contractele cînd au venit la impozite... Ei n-au venit nici măcar ca să încaseze banii. Tot noi i-am adunat și pe-ăia! Iar după toate astea, mai vor să le dăm și bani. Nu cred că e corect. E nevoie de cineva cu experiență ca să gestioneze situația, pentru că altfel ne trezim că anul viitor iar ne cer bani. Și mai e nevoie de o reglementare legislativă care să impună semnarea contractului. Pentru că, de bunăvoie, nimeni nu semnează» apreciază primarul din Gîrbovi, Grigore Popa.
Iar dacă la toate aceste probleme semnalate adăugăm faptul că nici jumătate din populația estimată nu a încheiat contracte de ridicare a deșeurilor cu firma ADI ECO 2008 (reamintim că în urmă cu un an responsabilii proiectului apreciau că e nevoie de 60% din populație pentru eficientizarea economică a proiectului), tabloul general e complet. Iar eșecul, o posibilă realitate care are nevoie doar de timp pentru a deveni certitudine.
1 Aprilie 2010, 06:12 (32169 vizualizări - 0 comentarii)
