EVENIMENT
O treime din bugetul județului pentru nota de plată a măsurii 2.1
SAPARD a adus administrațiile locale din Ialomița în pragul falimentului
Lansat acum 5 ani drept cel mai ambițios program din Ialomița, programul SAPARD măsura 2.1, privind dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale, a ajuns la scadență. Înainte de Paște, raportorii SAPARD de la Tîrgoviște au verificat cîteva din cele 16 localități în care banii europeni investiți în rețelele de apă ar fi trebuit să aducă progres și civilizație. Concluziile sînt mai mult decît îngrijorătoare. Dacă autoritățile locale nu asigură în două săptămîni măsurile asumate la alocarea fondurilor, acestea sînt obligate să returneze sume cuprinse între 1,5 și 2,5 milioane de lei noi pentru «nerespectarea clauzelor contractuale». În condițiile în care toate proiectele inițiale au suferit modificări sau adaptări, niciuna dintre autoritățile în culpă nu poate asigura cerințele impuse. Iar cum un calcul groso-modo al acestor investiții confinanțate de Consiliul Județean Ialomița se ridică la 30 milioane de lei, rezultă că o treime din bugetul din acest an al județului Ialomița ar trebui rambursat UE.
SAPARD dă, dar nu bagă-n saci
În urmă cu 5 ani, Consiliul Județean Ialomița anunța cu mîndrie patriotică accesarea a peste 33 milioane de lei noi în cadrul programului SAPARD, măsura 2.1, privind dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale. Fondurile europene, plus cofinanțările asigurate de Consiliul Județean Ialomița, s-a metamorfozat în decursul anilor 2005-2008 în rețele de apă mai mult sau mai puțin funcționale, raportate cu mîndrie drept realizări de anvergură ale administrației județene. Și astfel, lista comunităților bifate ca beneficiare ale unor rețele de apă curentă s-a lungit la 16. Plus alte două comune în care rețelele de apă au fost realizate cu resurse financiare județene. Deși nu lipsite de scandaluri publice (vă amintim doar de sponsorizarea de 25 mii de lei pe care firma MM Data a oferit-o PSD pentru cîștigarea licitației de la Balaciu, lucrare estimată la 2,1 milioane de lei) investițiile au fost considerate, tehnic vorbind, un succes. Apa a curs, iar populația a putut opta pentru branșarea la sistem. În fapt însă, imediat după inaugurare, administrațiile locale au avut de luptat cu probleme administrative insurmontabile. Enumerăm, la întîmplare, cîteva dintre ele: apa din cișmelele stradale nu a putut fi contorizată, populația a refuzat să plătească apa furnizată de autorități, puțurile s-au înnisipat etc. Deși toate aceste probleme au fost cunoscute de autoritățile județene, iar unele dintre ele chiar mediatizate, nimeni nu s-a grăbit să ofere soluții. Și astfel s-a ajuns aici...
Portăreii europeni cer banii înapoi
Potrivit contactelor SAPARD încheiate în urmă cu 5 ani, autoritățile locale și județene și-au luat angajamentul ca pentru banii primiți să asigure cișmele stradale, să branșeze la rețeaua de apă peste 50% din populație, să extindă rețelele de apă inițiale, să înființeze servicii de apă, să angajeze personal pentru stațiile de tratare a apei deja existente, să oblige populația la plata apei consumate... Inutil să mai precizăm că, în majoritatea cazurilor, niciuna dintre aceste condiții nu a fost respectată, iar acolo unde acest lucru s-a întîmplat, nivelul de eficiență a fost atît de scăzut încît generează pierderi de zeci de mii de lei noi anual.
Cum nerespectarea acestor condiții minimale presupune automat ramburarea finanțării, concluziile raportorilor SAPARD care au verificat înainte de Paște stadiul implementării proiectelor în 4 dintre localitățile județului au fost clare: autoritățile locale sînt bune de plată. Iar sumele variază de la 1,5 la 2,5 milioane de lei, în funcție de valoarea investiției. Informat cu privire la efectul de bumerang al investițiilor SAPARD, prefectul județului, Mădălin Teculescu, a promis săptămîna trecută că va cere o informare completă de la autoritățile locale verificate și va căuta soluții: «știm că aceste controale au avut loc și că autoritățile publice nu și-au respectat angajamentele inițiale. Nu este neapărat vorba de rea-voință, ci de diferențele constatate între timp. Mi-e teamă însă că în ciuda circumstanțelor atenuante, autoritățile locale sînt bune de plată. Poate nu atît de mult cît apreciați dumneavoastră, dar cu siguranță că vor exista comunități care vor da banii înapoi».
Piei satană
Am spus satana! Pardon. Voiam să spunem SAPARD, dar ne-a luat gura pe dinainte. Puterea exemplului, de bună seamă! Și spunem asta pentru că, la nivelul Ialomiței, niciunul dintre oficialii din cadrul Consiliului Județean nu pare să acorde vreo atenție semnalelor alarmante legate de posibila rambursare a fondurilor europene pe măsura 2.1. Mai mult decît atît, același președinte Silvian Ciupercă care în urmă cu 4-5 ani obișnuia să declare «Consiliul Județean este foarte interesat să-și ducă la capăt angajamentele cu dezvoltarea infrastructurii de apă a localităților din Ialomița. De aceea monitorizăm situația existentă și asigurăm autorităților locale întreg suportul logistic necesar pentru finalizarea acestor investiții și gestionarea în condiții de maximă eficiență a sistemelor de apă», adoptă acum poziția struțului.
Întrebat într-o conferință de presă care este poziția sa publică cu privire la pericolul real reprezentat de rambursarea finanțărilor, acesta a declarat că responsabilitatea aparține acum exclusiv administrațiilor locale. «Atunci cînd te angajezi la un proiect trebuie să știi că ai și capacitatea administrativă și finaciară de a-l duce la bun sfîrșit. Acum trei ani de zile România nu avea proiecte, acum are mai multe proiecte decît poate duce» a declarat senin Silvian Ciupercă.
Comentariile sînt de prisos. Amenințarea însă rămîne, iar efectele ei sînt greu de calculat. Grosier, nota de plată se ridică la 30 de milioane de lei noi. Și asta pentru că, la o analiză atentă a proiectelor, niciunul nu respectă condițiile inițiale impuse de SAPARD. Iar dacă ar fi să-i dăm crezare unuia dintre cei verificați, nici nu vor respecta vreodată. «N-o să fim în stare să facem ce ne impun ei nici de-acum în 15 ani, d-apăi în 15 zile, cum au zis ei» ne-a declarat, sub protecția anonimatului, unul dintre oficialii verificați.
26 Aprilie 2010, 06:48 (22259 vizualizări - 1 comentariu)
Comentariile cititorilor:
(9 Noiembrie 2010, 00:59)
SAPARD a fost un program de dezvoltare,putea sa devina un proiect de lege in care sa se antreneze si alti investitori,se putea face rost de o sponsorizare,se puteau convoca discipolii si se putea demara.adevarul este ca ti se da dar nu ti se baga si in plasa,deci trebuia actionat rapid nu lent