ANCHETĂ

Cum a pierdut Ialomița fondurile europene pentru renovarea și dezvoltarea satelor

Incompetența administrativă a costat județul 360 milioane de lei

Măsura 322 privind renovarea și dezvoltarea satelor ar fi putut atrage în Ialomița circa 360 milioane de lei noi pentru rețele de apă, sisteme de canalizare, drumuri, școli, centre de asistență pentru bătrîni etc. Din păcate, niciunul dintre cele 36 de proiecte FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) depuse la sesiunea din 31 iulie 2009 nu a întrunit punctajul minim de finanțare. Singura veste bună vine de la Mihail Kogălniceanu, acolo unde Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Lunca Dunării, a reușit să acceseze 6 milioane de euro prin intermediul aceleiași măsuri.
Pierderea, după cum vom arăta mai jos, se datorează în principal administrației județene a județului, incapabilă să ofere suport logistic administrațiilor locale. Iar demonstrația noastră nu se oprește aici...

360 milioane de lei pe apa Sîmbetei
Primele informații legate de respingerea celor 36 de proiecte depuse de administrațiile locale ialomițene deja au fost făcute publice. Potrivit informațiilor furnizate de Oficiul Județean de Plăți, Dezvoltare Rurală și Pescuit Ialomița, în cadrul măsurii 322 privind «modernizarea și dezvoltarea satelor» la sesiunea din iulie 2009 au fost depuse 38 de proiecte. Dintre acestea, două s-au dovedit neconforme, restul de 36 reușind să se încadreze în cerințele Ghidului Solicitantului. Din păcate, la jumătatea lunii mai 2010, în urma evaluării, s-a confirmat faptul că niciunul dintre cele 36 de proiecte nu a întrunit punctajul minim de 64 de puncte necesar accesării finanțării. Sub linie, cu cele mai mari punctaje, respectiv 59, s-au clasat comunele Cosîmbești, Ciulnița, Sf. Gheorghe și Sinești. Pentru aceste localități încă mai există șansa contestării punctajului, fapt care ar putea duce la revenirea asupra deciziei de finanțare. Punctajele obținute de către celelalte proiecte depuse s-au situat între 57 și 50 de puncte, un scor mult prea mic pentru ca administrațiile locale să mai poată schimba în vreun fel situația.
Independent a prevăzut această situație încă din 23 ianuarie 2010 (vezi articolul «Ialomița pierde 360 de milioane lei pentru dezvoltarea infrastructurii», www.independentonline.ro). Ce nu am explicat însă atunci este cum a fost posibil acest lucru și, mai ales, de ce sînt atît de vinovate autoritățile județene de această pierdere. O facem acum cu speranța că efectele acestei incompetențe administrative ar putea fi limitate măcar acum, în al doisprezecelea ceas.
Prima dintre precizările care se impun este cea legată de punctajul acordat proiectelor FEADR, unul dintre nodurile gordiene ale accesării fondurilor europene.

Punctajul, o ecuație cu răspuns prestabilit
Deși în ultimii doi ani criteriile de acordare a punctajelor pentru proiectele de renovare si dezvoltare a satelor au reprezentat sursa unor dezbateri politice aprinse, stabilirea acestora este o formalitate pe care oricine accesează Ghidul Solicitantului pentru măsura 322 o poate îndeplini. Potrivit acestui Ghid, cele 100 de puncte necesare accesării fondurilor europene se pot obține în condițiile în care administrațiile locale reușesc să îndeplinească o serie de criterii de selecție stricte și riguros determinate. Enumerăm cîteva dintre ele: lipsa unor investiții similare, grad de sărăcie ridicat, existența unei stategii de dezvoltare locală sau județeană, proiecte integrate de investiții, existența unei infrastructuri sociale, zonă în care apa este insuficientă sau prezintă incidență ridicată în perioadele de secetă, existența unor drumuri care asigură legătura cu principalele căi rutiere, etc. Notate cu valori între 5 și 25 puncte, aceste criterii au stat la baza obținerii punctajelor amintite mai sus de către administrațiile locale.
Ceea ce nu știe însă nimeni, sau nu a știut-o pînă în prezent, e că aceleași punctaje care au plasat proiectele europene în eșalonul 2 al clasamentului național ar fi putut fi îmbunătățite în condițiile existenței unei strategii județene coerente sau a unei preocupări active a administrației județene pentru asigurarea suportului logistic de îmbunătățire a punctajelor.

Prea incompetenți ca să fim săraci
Prima dovadă de incompetență administrativă o reprezintă ignorarea criteriului legat de gradul de sărăcie. Notat cu 10 puncte, acest criteriu se bazează pe o statistică veche de pe vremea ministrului Flutur, dar plecată de la aceeași competentă administrație județeană care s-a declarat la momentul respectiv «prea mîndră ca să fie săracă». Astfel, deși oamenii din localitățile rurale din Ialomița sînt săraci de n-au după ce bea apă din fonduri europene, doar 5 dintre localitățile care au depus proiecte au fost punctate corespunzător la acest criteriu: este vorba despre Bordușani, unde gradul de sărăcie este de 53%, de Făcăeni, 50,3%, de V. Măcrișului, 50,1%, Miloșești, 57% și Giurgeni, 51,8%. Restul celor 31 de proiecte au pierdut aici pînă la 5 puncte, adică exact punctele necesare atingerii pragului de finanțare.
Un alt criteriu de care administrația județeană și-a bătut crunt joc a fost cel legat de strategia de dezvoltare județeană. Care, deși în Ialomița se făurește anual, cincinal și, mai nou, pentru perioada 2010-2020, la momentul depunerii proiectelor a lipsit cu desăvîrșire. Este de notorietate masterplanul județean finalizat de către Tahal Consulting Engineers LTD în iunie 2008, pe bani grei, «pentru reabilitarea sectorului de apă și apă uzată din județul Ialomița», prin care administrația județeană ar fi urmată să ivestească în acest sector circa 70 milioane de euro. El a ținut loc de strategie de dezvoltare județeană fix pînă la momentul depunerii proiectelor de către administrația locală. Iar eșecul acestui proiect județean a costat fix 5 puncte, aceleași puncte necesare atingerii pragului de finanțare, iertată fie-ne repetiția.
Mai putem discuta, de asemenea, de lipsa unor infrastructuri sociale sau a unor investiții «în scopul conservării specificului local și moștenirii culturale», sintagmă extrem de uzitată în discursurile publice ale reprezentanților administrației județene și care a reprezentat în economia proiectelor între 10 si 20 de puncte. De asemenea, poate fi luată în calcul ratarea criteriului legat de ariditatea localităților (5 puncte) fapt arhicunoscut pentru că Ialomița este într-un vizibil proces de deșertificare. Dar cum aceste din urmă criterii depindeau și de abilitatea administrației locale de a-și construi proiectul, ne vom limita la atît. Și vom încerca să oferim și reacții la cald despre eșecul general înregistrat de proiectele FEADR depuse de către administrațile locale din județ.

Prefectura reacționează: Teculescu susține varianta contestațiilor
Unul dintre primii oficiali care a reacționat la eșecul înregistrat de administrațiile locale din Ialomița a fost prefectul Mădălin Teculescu. Taxat drept «instrument politic» în ianuarie, cînd a tras alături de noi primul semnal privind ratarea finanțărilor europene, acesta a constituit încă din luna aprile, o comisie județeană în care cooptat principalii factori implicați în susținerea administrațiilor locale în vederea accesării fondurilor europene. Inițiativa a fost însă tardivă, iar rezultatele sînt mai mult decît modeste, comisia fiind în măsură doar să cuantifice rezultatele dezastrului: «Tot ce s-a întîmplat pînă acum e dovada unui haos total. Iar dacă vom repeta aceste greșeli, vom rata toate șansele, atîtea cîte mai avem. Eșecul acestor proiecte este dovada clară că s-a acționat fără să se cunoască interesul județului. Administrația județeană a condus prost și ineficient, iar ialomițenii au plătit pentru asta. Singura soluție care ne rămîne în acest moment este aceea de a contesta punctajul existent. În unele cazuri, nu în toate, evident, există sorți de izbîndă».
Contestarea rezultatelor este însă un proces anevoios care ar trebui sprijinit activ de către administrația județeană. Pentru că sînt lipsiți de sprijin financiar și logistic, primarii ialomițeni care vor să conteste rezultatele sesiunii din iulie 2009 sînt obligați să apeleze la mila Consiliului Județean Ialomița. Adică același organism administrativ care, timp de 2 ani și mai bine, a fost incapabil să sprijine prin politici coerente demersurile administrației locale de accesare a fondurilor europene.
O altă soluție posibilă o reprezintă redepunerea celor 36 de «proiecte integrate de investiții» în cadrul unei noi sesiuni. Acest artificiu ar presupune, practic, refacerea integrală a proiectelor și reluarea efortului financiar care în unele cazuri a ajuns pînă la 150 mii de lei noi. Din păcate, o astfel de sesiune pentru măsura 322 privind «renovarea și dezvoltarea satelor» nu mai există, cea din iulie 2009 fiind ultima de acest fel.

ADI Lunca Dunării, excepția care confirmă regula
O excepție fericită de la regula prezentată mai sus o reprezintă proiectul ADI «Lunca Dunării», dezvoltat la Mihail Kogălniceanu, în colaborare cu Gura Ialomiței și Giurgeni. Acolo, primarul Alexandru Dinu a reușit să depășească handicapul reprezentat de incompetența administrației județene și a reușit să acceseze fonduri în valoare de 6 milioane de euro pentru modernizarea drumurilor locale, construirea unei rețele de apă și canalizare, precum și pentru reabilitarea unor obiective culturale în cele trei localități care constituie asociația de dezvoltare intercomunitară. Aflat în acest moment la faza licitație pentru execuție, proiectul de la Mihail Kogălniceanu este un exemplu aproape eroic de reușită administrativă. «Nici la facultate n-am știut cursurile așa cum știu ce scrie în dosarele astea. Noaptea, daca mă trezești din somn, știu unde e fiecare hîrtie, fiecare document, fiecare notă explicativă» ne-a declarat, satisfăcut de reușită, primarul Alexandru Dinu.
În Ialomița mai există alte două proiecte similare prin care administrațiile locale încearcă prin eforturi conjugate să obțină fonduri europene pentru proiecte integrate de dezvoltare locală... Este vorba despre proiectele de la Reviga și Făcăeni care au contracte semnate ca și ADI «Lunca Dunării» în iunie 2009, respectiv 26 iunie 2009 și sînt în faze similare de implementare. Spre deosebire de ADI «Lunca Dunării», aceste asociații au accesat doar 2,5 milioane de euro fiecare, iar anvergura lor economică este mult mai modestă.

Strategie județeană la Oceanul Atlantic

Vacanță de 2000 de euro în Portugalia pentru președintele Ciupercă
Unul dintre principalii vinovați ai eșecului celor 36 de proiecte de accesare a fondurilor europene pe măsura 322 este președintele Consiliului Județean Ialomița, Silvian Ciupercă. Domniei sale sau, mai precis, instituției pe care o conduce, li se pot imputa lejer cele 5 puncte ratate de administrațiile publice locale la capitolul strategie județeană de dezvoltare. Din păcate, președintele nu poate fi tras la răspundere zilele acestea pentru că se află într-o vizită de lucru în Portugalia pentru a se instrui cu privire la strategia de dezvoltare locală dintr-o regiune similară cu Ialomița. Vizita, una aproape incognito, despre care oficialul județean nu a suflat un cuvînt, a fost extinsă pe parcursul a 7 zile și este rezultatul implementării în 2010, a proiectului «Document Strategic cu Scenarii de Dezvoltare Socio-Economică și Demografică a teritoriului județului Ialomița, pe perioada 2009-2013, cu orizont 2013-2020, Realizarea Strategiei de Dezvoltare a județului Ialomița».
Sub această polologhie administrativă se ascunde un proiect de 1 milion de lei noi, cofinanțat din bugetul județean, care îi va permite președintelui Ciupercă să demonstreze, încă o dată, preocuparea sa pentru mai binele pe termen lung al județului. Cheltuielile de peste de 2000 de euro prilejuite de deplasarea președintelui Ciupercă în Portugalia s-au făcut evident la solicitarea dezvoltatorilor proiectului și pe banii acestora. Iar rezultatele vizitei se vor face simțite, așa cum e și normal, în 2020, cînd proiectul va fi finalizat.
Cît despre declarații, acestea deja există, iar poziția publică a președintelui Ciupercă vizavi de proiectele europene inițiate de administrațiile publice locale este una de notorietate. «Atunci cînd te angajezi la un proiect trebuie să știi că ai și capacitatea administrativă și finaciară de a-l duce la bun sfîrșit. Acum trei ani de zile România nu avea proiecte, acum are mai multe proiecte decît poate duce. Este surprinzător că nici în gura prefectului și nici în gura ziariștilor și nici în gura altor oameni care se ocupă de administrația publică conceptul de cofinanțare nu are o accepțiune realistă. Cofinanțare înseamnă un supliment de finanțare. Cei mai mulți înțeleg cofinanțarea ca fiind ceva pe banii altora. Cofinanțările sprijinite de Consiliul Județean se fac în parteneriat și în asociere, în funcție de interesul general. Pentru că această instituție are ca misiune principală să asigure o mai bună promovare si asistență pentru susținerea proiectelor de interes județean. Insist, de interes județean! Este surprinzător că un om care citește și se gîndește la consecințele acestor decizii în plan juridic, nu înțelege rațiunea cofinanțării» a declarat președintele Silvian Ciupercă atunci cînd a fost solicitat să prezinte o poziție oficială față de dificultățile cu care se confruntă administrațiile locale în derularea proiectelor cu finanțare europeană.

28 Mai 2010, 11:23 (33974 vizualizări - 6 comentarii)