ANCHETĂ

Autoritățile locale, pasibile de a returna 2,7 milioane de lei

SAPARD-ul de la Valea Măcrișului, concesionat ILEGAL

Revenim, la mai puțin de două luni de la scandalul proiectelor ialomițene din cadrul Măsurii 322 respinse în bloc, cu o nouă afacere administrativă care riscă să păgubească județul. De această dată este vorba despre investiția prin programul SAPARD de la Valea Măcrișului, una dintre cele 16 localități din județ care au beneficiat de fonduri nerambursabile pentru înființarea unei rețele de apă. La 5 ani de la finalizarea proiectului, autoritățile locale nu numai că nu respectă clauzele contractuale impuse prin proiect, dar au și concesionat ilegal serviciul de apă unei firme private...

Repetabila istorie
Primul semnal privind problemele cu care se confruntă comunitatea din Valea Măcrișului a fost publicat de Independent în urmă cu o lună și jumătate (n. red.: 2 iunie 2010). Informam atunci că, în urma unui control prin sondaj realizat de raportorii SAPARD, Valea Măcrișului a fost indentificată (alături de alte 5 localități din județ) ca prezentînd «o serie de carențe majore în gestionarea investițiilor SAPARD». Independent scria atunci: «Axate, în principal, pe asigurarea unor servicii de furnizare a apei curente la nivelul comunelor din județ, investițiile verificate s-au dovedit nefuncționale, ineficiente sau incomplete. În toate cele 6 localități verificate (Balaciu, Traian, Valea Măcrișului, Munteni Buzău, Cocora și Mihail Kogălniceanu) raportorii SAPARD au constatat, după caz, lipsa autorizațiilor de funcționare, absența cișmelelor stradale, inexistența zonelor de protecție sanitară a surselor de captare, puțuri de apă înnisipate, contracte de prestări servicii cu beneficiarii neîncheiate, lipsa laboratoarelor chimice... Și lista ar putea continua. Carențele constatate sînt cu atît mai grave cu cît acestea survin la aproape 5 ani de la punerea în funcțiune a serviciilor de apă și după numeroase sesizări apărute în presa locală. Pentru a nu returna sumele investite, care în unele cazuri depășesc 2,5 milioane de lei noi, administrațiile locale și-au asumat obligația de a readuce investițiile la nivelul prevăzut în proiect. Procesul este în curs, însă costurile se dovedesc mai mari decît cele de pe hîrtie».
Termenul final pentru remedierea acestor deficiențe a fost 17 iulie. Iată cum au înțeles autoritățile locale de la Valea Măcrișului să remedieze problemele identificate atunci.

Concesionare fără licitație publică
Independent de solicitările raportorilor SAPARD, autoritățile locale din Valea Măcrișului au concesionat serviciul de apă al localității încă din luna aprilie. Potrivit chitanței pe care o reproducem în facsimil, firma Antrepriza SA a încheiat în 29 aprilie 2010 contracte de furnizare a apei cu cei 160 de abonați ai localității. Contractele, absolut ilegale în condițiile în care pentru concesionarea serviciului de apă nu a avut loc nicio licitație publică, reprezintă contravaloarea lucrărilor de întreținere prestate de firma mai sus menționată pentru lucrările de întreținere ale sistemului, grav afectat de incompetența și lipsa de interes a administrației locale. Iată cum explică Marinescu Florin, patronul firmei Antrepriza SA acest troc administrativ cu investițile SAPARD: «Este ilegal și nu este. Eu am executat o serie întreagă de lucrări de reparații și întreținere pentru care autoritățile locale nu au avut bani. Mai au și acum să-mi plătească în jur de 250 milioane de lei vechi. Și-atunci, ca să facem un pas înainte, am decis să contorizăm apa, să preluăm noi serviciul și după aceea să ne compensăm cînd ajungem la contravaloarea sumei. Oricum, nu sînt așa de mulți abonați, are să dureze pînă ne recuperăm banii... Dar la un moment dat sper să facem proces verbal de compensare și să ne reglăm. Ca să nu mai vorbesc că între timp a venit peste ei SAPARD-ul și eu i-am ajutat să iasă bine...» declară, cu o sinceritate dezarmantă, patronul firmei.
Inutil să mai precizăm că nici pînă la acest moment raportorii SAPARD nu cunosc natura acestui troc administrativ, iar actele prezentate de autoritățile locale nu include, evident, contractul de preluare a serviciilor de către Antrepriza SA. De aceea, la controlul final de la începutul acestei luni, Valea Măcrișului a ieșit bine!

Mintea de pe urmă costă 2,7 milioane de lei
Pentru că autoritățile sînt însă conștiente de ilegalitatea comisă, acestea au încercat post festum să intre în legalitate. Mai clar, au încercat să aranjeze concesionarea serviciilor de apă firmei Antrepriza SA, printr-o licitație publică anunțată pe SEAP. Licitația a avut loc la începutul acestei luni, la aceasta s-au prezentat 4 firme printre care și Antrepriza SA, dar... Ghinion, licitația s-a anulat pentru că doar două din cele patru firme întruneau condițiile impuse de lege pentru preluarea serviciului, respectiv, licența ANRSC. Primarul comunei Valea Măcrișului refuză să comenteze acuzațiile care i se aduc, dar susține că vrea să asigure legalitatea concesionării. «Sînt foarte supărat că n-am reușit să facem să cîștige o firmă din prima licitație. Acum sîntem obligați să reluăm procedura. N-am știut că e nevoie de licență ANRSC. Noroc că ne-au sunat ei pe ultima sută de metri, că cine știe ce se mai întîmpla!? Următorul termen este începutul lunii august, undeva pînă în zece. Nu știm ce se va întîmpla, că pînă acum nu s-a interesat nimeni. Noi sîntem mai supărați pentru că trebuie să cheltuim bani pentru asta și nu avem de unde. Un anunț de licitație e 5 milioane...» ne-a declarat Mihai Bobeș. Altfel spus, știm că e ilegal, dar ne străduim să legalizăm ilegalitățile.
Partea bună a acestor practici ilegale e că, în acest moment, cel puțin la Valea Măcrișului, stația de apă fucționează, clorinarea e funcțională, bazinele de apă sînt pline, iar cișmelele stradale au fost reinstalate. Partea proastă e că Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a demarat un nou cotrol de verificare a neregularităților în derularea investițiilor SAPARD din România. Iar Valea Măcrișului are profilul perfect pentru a returna cele 2,7 milioane de lei investite acum 5 ani!

Oficiul European Antifraudă (OLAF) a raportat la finele lui 2009 un număr de 18 investigații pe care le derulează în România vizavi de eventuale fraude în domeniul folosirii abuzive a fondurilor europene, se arată în raportul de activitate al instituției. OLAF avea deschise, la sfîrșitul anului trecut, 369 de investigații, dintre care 354 în țări membre UE și 15 în țări candidate. Un număr limitat de țări - Belgia (48), Bulgaria (68), Italia (36), Germania (22), Franța (22) și România (18)-concentrează o proporție semnificativă (65%) din investigațiile deschise în UE. Raportul se concentrează pe domeniul agricol, dar și în privința asistenței pentru aderare la UE în cazul statelor din Europa de Est. Impactul financiar al suspiciunilor de fraudă în materie de fonduri de preaderare a trecut de la 13 milioane de euro în 2008 la 57 milioane de euro în 2009 și cel al suspiciunilor de fraudă în agricultură a crescut de la 4 milioane de euro la 13,3. (Curentul, duminică, 18 iulie 2010)

21 Iulie 2010, 06:22 (26249 vizualizări - 1 comentariu)