EVENIMENT
Scenarii fanteziste pe termen mediu
Ialomița investește în strategii inutile și costisitoare
Prin luna noiembrie a anului trecut vă anunțam demararea primei etape a proiectului «Document Strategic cu scenarii de dezvoltare Socio-Economic și Demografică a teritoriului județului Ialomița pe perioada 2009-2013, cu orizont 2013-2020-Realizarea Strategiei de Dezvoltare a Județului Ialomița», aprobat de Consiliul Județean în septembrie 2008. Revenim cu noi amănunte asupra acestui proiect, ajuns între timp de la faza de elucubrații oficiale la concretețea pe care o oferă suportul scris.
Dezbaterile care oficializează strategii
Cînd vine vorba de strategii județene pe termen mediu și lung, drumul de la teorie și pînă la cheltuirea fondurilor publice este ceva mai lung. În cazul de față, el a durat un an și jumătate pentru a ajunge de la stadiul de intenție, la cel de dezbatere pe bază de consultări publice. Cea la care am participat noi s-a desfășurat joi, 9 septembrie, în sala Studio a centrului Cultural «Ionel Perlea», a beneficiat de prezența a peste 30 de oficiali din cei 70 invitați și s-a concretizat cu mediazizarea unui extras din care ne vom permite să cităm cîteva pasaje extrem de interesante. Nu înainte însă de a preciza că «Strategia de Dezvoltare a Județului Ialomița» a fost realizată de către SC European Project Consulting SRL, o firmă despre care știm, potrivit unor precizări mai vechi ale reprezentanților Consiliului Județean, că își va încasa banii pentru eforturile depuse în cadrul acestui proiect pe criteriul «ofertei cea mai avantajoasă din punct de vedere economic». Și asta numai după ce această firmă va fi indicat «nevoile și prioritățile strategice de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung, precum și a necesității de elaborare și adoptare a unei strategii integrate de dezvoltare durabilă a comunităților locale, coroborate cu valorificarea oportunităților de accesare a unor programe cu finanțare europeană destinate perfecționării managementului public». Cum tocmai aceste nevoi și priorități ne-au atras atenția, nu vom mai insista inutil asupra evenimentului, mai mult decît formal, și vom trece la spicuirea acelor informații care au surprins stadiul evoluției județului după 20 de ani de guvernare locală.
Un județ codaș la toate capitolele
Din extrasul oferit, extrem de stufos și el, ne-au atras atenția două dintre capitolele asupra cărora autoritățile locale insistă permanent în declarațiile publice pe care le fac: mediul de afaceri și agricultura. Astfel am aflat că PIB-ul județului s-a contractat în 2009 cu 8,2 procente, ajungînd cu 1,5 puncte procentuale sub media regională, că Ialomița se află pe locul 6 din cele 7 posibile la nivelul regiunii și că sumele obținute din TVA la buget au scăzut de la 49 milioane de lei la 37 de milioane. În ceea ce privește agricultura, producția de cereale a scăzut cu 24,4% în 2009, iar producția de fructe cu 35%, agricultura practicată este una de subzistență, mijloacele de producție lipsesc, cîștigurile din domeniu sînt neatractive, produsele de import le concurează cu succes pe cele autohtone, iar agricultorii implicați în acest domeniu au cunoștințe insuficiente legate de elaborarea și administrarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Cum aceeași situație lipsită de orizont este confirmată și în celelalte potențiale domenii de activitate, nu vom insista asupra dezastrului reconfirmat de extrasul din viitoarea strategie județeană.
Dezvoltare compusă pe termen mediu
Vom insista însă asupra munților de platitudini întinse pe zeci de pagini, platitudini pentru care contribuabilii ialomițeni vor sfîrși prin a plăti și pe care se bazează viitoarele investiții județene pe care contribuabilii le vor plăti, de asemenea. Astfel, același document care reconfirmă un dezastru administrativ și județean arhicunoscut, împarte județul în 4 zone distincte care vor constitui creuzetele viitoarelor experimente administrative locale. Acesta sînt Urziceni, cu 23 de localități arondate, Căzănești, cu 15 localități, Slobozia, cu 12, și Fetești-Țăndărei, cu 16. Ele urmează să fie resuscitate economic potrivit scenariului dezvoltării compuse, o combinație între scenariul inerțial (bazat pe dezvoltarea comerțului și a agriculturii) și cel alternativ (bazat pe transformarea județului într-un județ turistic și agrar). Potrivit acestui scenariu al dezvoltării compuse (dacă ați rezistat pînă acum nu renunțați, e șansa dumneavoastră de a afla ce ne așteaptă în următorii 20 de ani!), dezvoltarea județului se va face «pe zone de potențial». Astfel, «pilonii economici pe care se va sprijini județul vor fi agricultura, comerțul și industria mică», iar pe de altă parte ne vom axa pe «valorificarea în scop turistic a patrimoniului natural și cultural istoric din județ, precum și dezvoltarea sectorului de producție a energiilor alternative și a sectorului de cercetare». Șirul elucubrantelor platitudini oficiale continuă pe zeci de pagini (chiar sute, dacă ținem cont că noi am citat dintr-un extras). Noi însă ne vom opri aici. Promitem însă că vom reveni cu noi amănunte, cu proxima ocazie.
21 Septembrie 2010, 06:14 (13011 vizualizări - 0 comentarii)
