EVENIMENT

Bani europeni pentru deținuți ialomițeni

Joi, 4 noiembrie, la Penitenciarul Slobozia a debutat a doua etapă a proiectului «Creșterea șanselor de incluziune socială a persoanelor aflate în detenție prin o mai bună educație, informare a societății și îmbunătățirea activităților din penitenciar». Proiectul al cărui prim program a debutat în luna mai a acestui an este structurat în 5 etape și se desfășoară la nivelul a 6 penitenciare din România. Programele incluse în acesta sînt derulate de către Administrația Națională a Penitenciarelor în parteneriat cu Direcția Generală a Serviciilor Penitenciarelor din Portugalia «Global Change» și Universitatea din Lisabona. Valoarea totală a proiectului este de 5 milioane de euro, iar primele rezultate palpabile urmează să apară în următorii doi ani.

«Justiția restaurativă», un succes teoretic
După ce în primăvara acestui an Penitenciarul Slobozia a debutat în cadrul proiectului amintit cu un prim program, acela de «justiție restaurativă», oficialii instituției readuc în atenția opiniei publice schimbările apărute în cadrul proiectului după 6 luni, precum și următorul program care urmează să fie implementat, respectiv, «managementul voluntariatului».
Reamintim că primul dintre aceste proiecte, acela de «justiție restaurativă», a fost implementat în luna mai a acestui an fiind considerat un real succes. În esență, conceptul de justiție restaurativă reprezintă un nou curent în filozofia penală actuală și își propune o schimbare de optică față de sistemul clasic de justiție. Din perspectiva «justiției restaurative», îndeplinirea actului de justiție nu trebuie să se limiteze la stabilirea vinovăției și impunerea unei pedepse, ci trebuie privită ca o restaurare emoțională, relațională și materială a triadei victimă-infractor-comunitate. Spre deosebire de sistemul penal clasic, justiția «restaurativă» este bazată pe principiul responsabilității și reprezintă o justiție pe orizontală, o justiție a respectului reciproc.

Managementul voluntariatului, un vis local
Continuarea firească a acestor eforturi o reprezintă următorul pas al proiectului, respectiv programul denumit «managementul voluntariatului» Acest program, deja în derulare în alte 5 penitenciare din țară, urmărește promovarea voluntariatului în penitenciare și are ca scop principal implicarea voluntarilor în activități de educație și asistență psihosocială «fapt care să conducă la creșterea șanselor de incluziune socială a persoanelor private de libertate». Penitenciarul Slobozia a făcut demult primii pași în acest sens «deschizînd» porțile instituției către asociațiile de voluntari și cultele religioase care activează la nivelul orașului. În ciuda acestor eforturi, nevoile deținuților se dovedesc mai mari, iar oficialii instituției au identificat posibilitatea de a diversifica aria de intervenție precum și calitatea programelor educaționale oferite acestora. Un aspect important în acest proces îl reprezintă faptul că toate persoanele dornice să se implice în activitatea de voluntariat, fie că sînt persoane private, fie că activează în cadrul unor asociații, pot face acest lucru fără restricții. Potrivit unui sondaj realizat la nivelul deținuților, aceștia solicită în principal sprijin religios din partea comunității, dar și dezvoltarea competențelor personale, acces la educație, sprijin în problemele de natură juridică cu care se confruntă sau facilitarea legăturilor cu comunitatea de origine sau locul unde urmează să se stabilească după eliberare.

14 Noiembrie 2010, 07:42 (16188 vizualizări - 4 comentarii)

Citiți și:
«Nu mi-e frică decît de mine!»
TURISM DE PUȘCĂRIE
Heroină la Penitenciarul Slobozia
Justiție «restaurativă» de 5 milioane de euro la Penitenciarul Slobozia

Comentariile cititorilor:

Marian:
(25 Noiembrie 2010, 18:30)
Justiția restaurativă, varianta Slobozia Justitia restaurativă presupune un proces de mediere între victimă si infractor, în diverse faze ale procesului penal. În unele tări civilizate democratic si legislativ succesul medierii poate presupune si renunțarea la acuzatii si la urmărirea penală. Atât victimele, cât si cei care au comis infractiuni pot participa la mediere doar dacă doresc si dacă îndeplinesc anumite conditii, astfel încât să se evite revictimizarea si alte efecte traumatizante. Conferințele saptamanale din cantina pușcăriei de la Slobozia și ceva proptele la ANP i-au transformat pe unii din fotografia alaturata în adevarati promotori al introducerii justiției restaurative în România, lucru de altfel imposibil în următoarea sută de ani. Dar ce contează? Cert este ca populația din pușcăria Slobozia este cam aceeași de ceva ani de zile, ceea ce denotă că deținuților li se cam rupe de reinserția propăvăduita de trioul din fotografie. Dar ce mai conteaza banii deocamdata sunt doar virtuali si sunt sanse mari ca asa sa si ramana avand in vedere situatia economica grea prin care trece tara care trebuia sa-i ofere (Portugalia). Iarta-i parinte ca nu stiu de ei!

Gina:
(15 Noiembrie 2010, 20:11)
Ce de drepturi mai au!!!!!!!!!!!! Mai multa grija pentru infractori si criminali decat pentru batrani fara familii, copii fara parinti,bolnavi fara sansa in sistemul actual de sanatate, etc......... De tinerii fara sansa unui loc de munca, cui ii pasa? De persoanele care vor trebui sa munceasca pana la 65 de ani si care acum sunt apti de munca dar nu au unde muncii, cui ii pasa? Aplicatile corectia prin munca (asa cum spune Gabimarquez) si sa nu ii mai tineti ca pe niste viermi pe bani publici. Ce de implementari de programe, cata fatarnicie pentru niste nemernici.

mircea:
(15 Noiembrie 2010, 17:45)
s-a dovedit ca sansele de recuperare a celor de acolo,ma refer la reintegrarea lor in sistemul social,la respectarea de catre acestia a legilor si regulilor ce guverneaza societatea,aceste sanse sunt minime,ba dimpotriva,acolo,"la mititica",baietii au tot ce le trebuie,masa,acoperis,nu duc grija zilei de maine,sala...scoala...de...cu tot dichisul,eu insa sunt de parere,ca astia ar trebuii totusi sa simta ca ispasesc o pedeapsa...la cati sunt prin puscarii, se faceau trei- patru autostrazi,nu 10 km,dar...noi ramanem cu spusul si ei cu facutul...

Gabimarquez:
(14 Noiembrie 2010, 11:19)
Eu as fi de acord sa le creasca sansele de excluziune sociala. Cat mai mult. Adica, mai pe sleau, sa stea dracului acolo unde sunt, de fapt, nu sa stea, sa munceasca pana le sar ochii din cap si le trece chefu' de tampenii. La autostrazi, in constructii, la gunoi, oriunde. La ei se aplica drepturile omului, la mine (sau la tine), nu, frate...

Nume:
Mesaj (maximum 2000 caractere):

Bani europeni pentru deținuți ialomițeni

Comentariile cititorilor:

Lasă un comentariu: