EVENIMENT
S-a deschis sezonul reîmpărțirii administrative a județului
Primăriile din Ialomița se ceartă pe hotare
După ce timp de peste 40 de ani, dintre care 20 de ani și mai bine de post-revoluție, administrațiile locale din Ialomița și-au mutat proprietarii de terenuri de la Ana la Caiafa și de-acolo înapoi, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară a decis că și limitele teritoriale ale localităților trebuie rescrise. Proiectul se numește RELUAT și își propune «vectorizarea limitelor unităților administrativ -teritoriale». Din păcate, consecința directă a acestui fapt o reprezintă reluarea litigiilor teritoriale dintre administrațiile locale, litigii care vor ajunge, cel mai probabil, pe rolul instanțelor de judecată.
O lege veche de 40 de ani
Litigiile pentru limitele teritoriale în Ialomița nu reprezintă o noutate. Cel mai celebru dintre ele este cel dintre Slobozia și localitățile limitrofe, semnalat și de «Independent» anul trecut. Ceea ce n-a semnalat însă nimeni pînă acum este faptul că limitele teritoriale ale localităților în România (în ciuda litigiilor generate de retrocedarea terenurilor către proprietarii de drept sau «cei născuți peste noapte») sînt statuate în baza unei legi veche de fix 42 de ani. Legea 2 din 1968, căci despre ea este vorba, a fost reglementarea legislativă de care administrațiile din întreaga țară s-au folosit pentru a conserva limitele teritoriale existente, în ciuda transformărilor apărute ulterior. Ca urmare a sutelor de reclamații și sesizări apărute, pentru reglementarea acestei situații, Agenția de Cadastru și Publicitate Imobiliară a fost însărcinată să redeseneze limitele teritoriale ale localităților. Procesul s-a derulat în perioada 1 august-1 noiembrie 2010 și, în loc să limpezească apele teritoriale ale județului, mai degrabă le-a tulburat.
«Există cîteva puncte nevralgice la nivelul județului. Între Movilița și Coșereni, de exemplu, unde interesele imobiliare sînt mai puternice. Sau în zona Sloboziei, acolo unde au existat întotdeauna litigii teritoriale. Dar trebuie spus că nu toate administrațiile locale au răspuns solicitărilor noastre. Și, prin urmare, ar putea apărea noi și noi situații litigioase» ne-a declarat șeful Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Ialomița, Tănase Mihalcea.
Pînă în prezent, în pofida litigiilor apărute, din cele 154 de tronsoane de hotar identificate, 90 au fost validate, 53 sînt în curs de validare, iar alte 11 se află în litigiu. Miza din spatele acestor litigii o reprezintă, înainte de toate, banii. Potrivit reglementărilor în vigoare, impozitele pe terenul extravilan reprezintă o sursă de venit pentru bugetele locale. În aceste condiții, niciuna dintre administrațiile aflate în conflict nu este dispusă să cedeze teritorii, mai ales atunci cînd este vorba despre sute de hectare.
Vectorizarea inflamează administrațiile locale
În urma procesului de vectorizare a limitelor teritoriale ale localităților, 8 dintre localitățile județului se află în acest moment în litigiu. Cea mai prolifică în acest sens este Slobozia, care revendică teritorii ale localităților Amara, Ciulnița, Grivița și Cosîmbești. Pe lista administrațiilor aflate în conflict se mai regăsesc Urziceni și Manasia, Amara și Perieți, Colelia, Balaciu și Cocora, Gura Ialomiței și Mihail Kogălniceanu, dar și Mărculești și Cosîmbești.
Potrivit informațiilor oficiale, cele mai multe dintre aceste litigii sînt generate de apariția unor noi teritorii administrative sau de necesitatea de expansiune teritorială a centrelor economice mai importante, cum este cazul Sloboziei.
«Procesul de vectorizare a granițelor teritoriale a fost demarat tocmai pentru a se evita ajungerea acestor litigii în instanțe. Interesul nostru este să rezolvăm aceste probleme cu celeritate, în perspectiva recensămîntului agricol care urmează să fie finalizat în acest an» a mai declarat Tănase Mihalcea.
Pînă la acest moment însă, susține același oficial, nu există încă o centralizare a suprafețelor aflatei în litigiu. Iar informațiile oficiale sînt contradictorii. Surse autorizate din cadrul Prefecturii apreciază că la mijloc sînt peste 500 de hectare pe care administrațiile locale încearcă să și le adjudece, însă cifra nu a fost avansată oficial. Prefectul Mădălin Teculescu nu a putut confirma această cifră, însă a declarat că nimeni nu-i poate opri pe reprezentanții administrațiilor locale să-și caute dreptatea în instanță: «Noi încercăm o mediere a situației, dar numai Agenția Națională de Cadastru decide. Asta nu înseamnă că nu se poate ajunge în instanță. Dacă există nemulțumiri, nimeni nu poate fi oprit să ajungă în instanță...».
16 Noiembrie 2010, 14:48 (16754 vizualizări - 0 comentarii)
