EVENIMENT
În Ialomița, rămîne cum am stabilit!
Gestionarea deșeurilor, un eșec oficial al administrațiilor locale
Anunțat oficial încă de anul trecut, procesul de transformare a gropilor de gunoi din județ în depozite de deșeuri controlate strict de autorități pare definitiv împotmolit. În gunoaie, căci altfel nici nu s-ar putea. Mai grav este că pretutindeni acolo unde autoritățile au cheltuit fonduri europene sau fonduri proprii pentru amenajarea unor rampe moderne de deșeuri, eforturile s-au dovedit inutile. Iar mai nou, pe lîngă rampele europene de 200 mii de euro bucata, au răsărit rampe noi, tipic românești, întinse deocamdată pe cîțiva ari de teren. Însă acesta e doar începutul!
Saga administrativă a gunoiului ialomițean
Povestea gunoiului ialomițean începe în 16 iulie 2009, cînd autoritățile au închis cele 151 de rampe de gunoi oficiale (în medie trei pentru fiecare localitate) pentru a face loc gropilor de gunoi controlate. Construite pe bani europeni în peste jumătate dintre localitățile județului, în cadrul unor finanțări europene de circa 8 milioane de euro, la momentul amintit mai sus gropile funcționau după principiul enunțat de Caragiale prin vocea lui Pristanda (adică, «două la Primărie, două la școala de fete, două la primărie...»). Dar autoritățile au închis ochii invocînd «lipsa de experiență» a autorităților în gestionarea deșeurilor. Așa se face că, la sfîrșitul anului 2009, în ciuda problemelor semnalate, în afara unor amenzi formale ale Gărzii de Mediu și a unor avertismente verbale ale Agenției pentru Protecția Mediului, nu au existat progrese vizibile în gestionarea acestui flagel. Au existat, firește, și excepții. Ele s-au numit Mihail Kogălniceanu, Bucu sau Amara, acolo unde autoritățile au închis definitiv gropile de gunoi, au înființat servicii de salubritate eficiente și au reușit chiar să organizeze un sistem de reciclare a deșeurilor. Dar, în marea lor majoritate, localitățile au bifat aceste obiective doar pe hîrtie, considerînd inutile directivele europene în domeniu. Așa se face că, la un an distanță, autoritățile locale se află în aceeași situație ingrată, autoritățile județene anunță că, din cauza crizei, nu se vor mai investi bani în acest domeniu, iar ialomițenii continuă să înoate prin munții de gunoaie de pe marginea drumurilor...
Gropile de gunoi nasc pui
Acesta a fost însă doar începutul. Pentru că din această toamnă, gropile de deșeuri construite din fonduri europene mai peste tot în Ialomița intră într-o nouă fază, cea a înmulțirii. Un prim exemplu în acest sens îl constituie depozitul de deșeuri de la Munteni Buzău. Parte a unui proiect de un milion de euro realizat la nivelul a 7 dintre localitățile din zonă, primul din România raportat ca funcțional, rampa de deșeuri de la Munteni Buzău este în acest moment plină ochi. Iar lîngă ea, lățită deocamdată pe o suprafață de doar patru ori mai mare decît cea a rampei, se întinde un munte de deșeuri menajere amestecate cu gunoi de grajd. Normal, primarul din Munteni Buzău, Gheorghe Soare cunoaște situația și chiar a supervizat-o. «Rampa e prea mică. N-aveam ce face. A trebuit să permitem depozitarea gunoiului alături» ne-a declarat primarul, vizibil stînjenit. Cît despre eficiența banilor cheltuiți pentru rampe de gunoi care nasc pui... «Ce pot să vă spun?! Proiectul a fost prea mare. Adică au intrat prea mulți în el. Dacă rămîneau trei-patru localități, poate reușeam să facem față. Dar așa... Munteni Buzău e comună mare, o rampă nu ajunge. Nu ne comparăm cu Sărățeni, care are 500 de case» completează același primar.
Aparent inspirat (la Sărățeni rampa de gunoi pare funcțională), exemplul ales de edil este catastrofal. Cu mai puțin de 3 luni în urmă, pentru a evita supraîncărcarea rampei, edilul din Sărățeni a ales varianta incendierii gunoiului. Riscant, dar eficient! Primarul din Munteni Buzău știe despre acest aspect. Și-l comentează laconic: «Dacă este de la partidul care trebuie... Eu nu sînt, nu-mi permit să dau foc al gunoi!».
Criza accentuează dezastrul
Toate aceste semnale negative nu mai impresionează însă pe nimeni. Autoritățile locale nu au bani, iar acest refren permite orice încălcare a legii. Așa se face că din cele 5 proiecte derulate la nivel județean, trei sînt născute moarte, unul, cel de la Țăndărei, se chinuie să reziste prin injecție de capital din partea autorităților locale, iar al cincilea, cel în care sînt incluse comunele Grivița, Traianu, Miloșești și Reviga mai are nevoie de 200 mii de euro, contribuția locală, pentru a fi lansat la apă. Inutil să precizăm din nou că autoritățile județene nu dau semne de clemență și nu fac danii financiare la acest sfîrșit de an.
Mai mult decît atît, preocupat mai degrabă de lupta politică de pe eșicherul local decît de nevoile financiare punctuale ale comunităților, președintele Consiliului Județean Ialomița, Silvian Ciupercă a reușit, în tandem cu prefectul Teculescu, să blocheze și alimentarea conturilor autorităților locale cu sumele colectate din TVA. Însă acesta este cel mai mic dintre neajunsuri. Pentru că, dincolo de dificultățile momentane, de verdictele mass-media și de luptele politice, administrațiile locale au de luptat cu un adversar mult mai puternic, mentalitatea locuitorilor. Acolo unde sistemul de gestionare a deșeurilor funcționează sau ar avea șanse să o facă, el se lovește de refuzul contribuabililor de a plăti acest serviciu. Iar dacă în mediul rural situația este dezastruoasă (cel mai mare nivel de încasare la nivelul comunelor nu depășește 30%!), orașele au început să dea și ele semne de declin. Dar despre acest subiect într-unul dintre numerele viitoare ale publicației...
24 Noiembrie 2010, 17:52 (16139 vizualizări - 1 comentariu)
Comentariile cititorilor:
(26 Noiembrie 2010, 10:58)
Mi-a placut articolul, mai ales ca am intrat pe Googlea Earth si am vazut de acolo situatia gunoiului de la Munteni Buzau (se vede aproape HD :-) ). Sa ne explice dl. Primar cum "a permis" dumnealui depozitarea gunoiului pe terenul din imediata vecinatate a platformei. Aceasta "permisiune" dupa parearea mea de nespecialist... nu cumva trebuia facuta de autoritati (in speta, Agentia de Protectie a Mediului)? Distinsii domni comisari de la Garda de Mediu ce pazesc? Sau nu se duc sa controleze pentru ca, fiind primarie, nu iese nimic la afacerea asta?!