EVENIMENT
Trăiască și înflorească FEADR!
Ialomița a primit 100 milioane de euro în perioada 2008-2010
Un raport estimativ al Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit ne oferă prima veste bună după multă vreme. Potrivit datelor centralizate de această instituție, la nivelul Ialomiței mediul privat a reușit să atragă fonduri structurale de peste 100 milioane de euro prin proiecte derulate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Deși suma efectiv atrasă este ceva mai mică, performanță anunțată de instituție este remarcabilă din punct de vedere statistic. Pentru că, procentual vorbind, fondurile structurale atrase de mediul privat în Ialomița sînt mai mari decît cele atrase de către autoritățile publice!
Mediul privat, mai performat decît autoritățile
Este cunoscut faptul că, din totalul sumelor derulate prin FEADR, Ialomița administrativă a reușit să atragă mai puțin de 10 milioane de euro. Fondurile au fost alocate în cadrul Măsurii 322, privind renovarea și dezvoltarea satelor, și s-au concretizat în trei proiecte mari și late. Cele trei proiecte aprobate provin din sesiunea decembrie 2008 și au drept beneficiari Asociația de Dezvoltare Intercomunitară «Lunca Dunării», formată din localitățile Mihail Kogălniceanu, Gura Ialomiței și Giurgeni (care au semnat un contract de finanțare pentru 6,2 milioane euro în iunie 2009), iar celelalte două sînt comunele Reviga și Făcăeni, care la aceeași dată au primit cîte 2,5 milioane de euro. În rest, liniște și pace! Prin comparație, mediul privat din Ialomița a accesat aproape 90 milioane de euro în cadrul celorlalte programe inițiate prin FEADR. Explicații oficiale pentru acest fapt «remarcabil» nu există. La data la care am încercat să contactăm pentru amănunte conducerea Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Ialomița, noul director al instituției, domnul Gabriel Ioniță, era plecat din localitate și, firesc, nu a fost de găsit. Cît despre angajați, aceștia se aflau în plin proces de renovare a sediului și nu au putut fi deranjați pentru informații suplimentare. Nici n-ar fi fost util, de altfel, pentru că datele statistice prezentate Prefecturii Ialomița luna trecută trecută sînt parțial eronate. De aceea vă oferim o versiune proprie a acestei reușite!
285 de contracte din 640 de cereri
Mai întîi de toate precizăm că raportul Oficiului este un centralizator al tuturor fondurilor accesate de către mediul public și privat din Ialomița în ultimii doi ani. Precizarea este una de bun simț, credem noi, pentru că ar fi absurd să creadă cineva că prin FEADR se pot accesa bani în mai puțin de 10 luni. Un alt amănunt peste care s-a trecut cu nonșalanță este cel al cofinanțărilor. Da, Ialomița beneficiază de investiții de 100 milioane de euro, dar o parte din acești bani sînt banii fermierilor, ai celor care au avut curajul de a accesa măsurile puse la dispoziție de UE. Acestea fiind spuse, să privim și jumătatea plină a paharului. Cei mai mulți bani au fost obținuți în cadrul Măsurii 121, care vizează modernizarea exploatațiilor agricole. Aici, fermierii ialomițeni au obținut nu mai puțin de 50 milioane de euro. Pe locul doi în topul măsurilor accesate de către fermierii locali s-a aflat Măsura 123, privind creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere. Fondurile alocale au depășit 30 milioane de euro dar, din păcate, nu vă putem oferi amănunte legate de modul de cheltuire al acestor fonduri în Ialomița întrucît datele oficiale nu sînt încă publice. Pe locul 3 în topul măsurilor accesate se numără cea privind sprijinul pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi, Măsura 312. Cu peste 14 milioane de euro atrase în Ialomița, aplicarea acestei măsuri se dovedește un succes incontestabil. Ea a presupus înființarea de societăți noi, conduse de tineri pînă la 40 de ani sau de femei. Majoritatea proiectelor din Ialomița au vizat servicii conexe agriculturii. Așa se face că, din totalul de 83 de proiecte finanțate, 59 se referă la prestării servicii în agricultură și presupun, în principal, achiziții de utilaje agricole.
Piatra seacă a FEADR
Încercarea noastră de a contacta fermierii care au reușit să acceseze fonduri europene printr-una dintre cele 7 măsuri puse la dispoziție prin FEADR s-a soldat cu un semieșec. Deși conștienți de importanța mediatizării acestor măsuri, fermierii au refuzat să-și facă publice reușitele, dar mai ales insuccesele. Am reușit însă să aflăm că, dincolo e furcile caudine ale depunerii dosarelor de finanțare, problemele pe care continuă să le întîmpine fermierii dornici să acceseze fonduri europene sînt aproape insurmontabile. În cadrul Măsurii 312 de exemplu, cea care asigură sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi, încă eligibilă, temerarii care continuă să bată la porțile finanțării europene se izbesc de politica restrictivă a băncilor românești.
«Teoretic, acestea ar trebui să ne crediteze pentru că avem asigurarea oferită de contractul de finanțare. În fapt, refuză din start orice colaborare. Iar atunci cînd reușești totuși să intri în grațiile cuiva, garanțiile imobiliare te cocoșează. Și nu e vorba despre o ipotecă oarecare, ci despre 30 la sută din valoarea finanțării. Pentru un fermier la început de drum astfel de econdiții sînt prohibitive» ne explică, sub protecția anonimatului, unul dintre aspiranții la bani europeni. Poziția tînărului explică, de altfel, și tendința din cadrul sistemului, confirmată de-acum statistic.
În cadrul Măsurii 112, care vizează instalarea tinerilor fermieri, doritorii pot fi numărați pe degete, deși valoarea grantului care poate fi accesat însumează 25 mii de euro, din care doar 60% trebuiesc să fie justificați de cheltuielile efectuate (pentru cei interesați, tînărul trebuie să aibă liceu cu bacalaureat promovat, exploatația trebuie să fie de 8-13 rude și beneficiarul să poată să întocmească un plan de afaceri pe o perioadă de 5 ani). Și exemplele pot continua...
Șanse pentru bani europeni în Ialomița. Nu putem considera epuizat subiectul fondurilor structurale din Ialomița înainte de a face cîteva precizări legate de șansele viitoare ale administrației județene de a-și spăla păcatele în viitorul imediat. După cum știți (publicația Independent a tratat pe larg acest subiect care poate fi gasit pe site-ul nostru www.independentonline.ro), Ialomița are în acest moment 36 de proiecte eligibile, dar nefinanțate, pe Măsura 322, privind renovarea și dezvoltarea satelor. La începutul acestei saptămîni, primul ministru Emil Boc a lansat la Ministerul Dezvoltării și Turismului «Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii», care are un fond de aproximativ 4 miliarde de euro. Necesitatea acestui program a fost dictată de existența celor 800 de proiecte eligibile, dar nefinanțate, pe Măsura 322, privind renovarea și dezvoltarea satelor. Acest program are 3 subprograme care se referă la modernizarea drumurilor județene și de interes local-10000 km, modernizarea satului românesc și înființarea sistemului de canalizare și ape uzate, perioada de implementare fiind 2011-2020. În ceea ce privește finanțarea, trebuie făcută precizarea că aceasta se va face din sumele alocate anual de Ministerul Dezvoltării și Turismului cu condiția ca, în primii doi ani, finanțarea să se facă de executanți (agenți economici), urmînd ca din anul 2013 Ministerul să înceapă să achite contravaloarea lucrărilor, pe măsură ce acestea sînt finalizate. Deci șanse pentru ca autoritățile locale, în colaborare cu agenții economici interesați, să dezvolte și să modernizeze infrastructura administrativă locală încă mai există. Cu administrația stăm mai prost!
29 Noiembrie 2010, 06:09 (8973 vizualizări - 0 comentarii)
