ULTIMA ORĂ
Fondatorul Wikileaks, căutat de Interpol
Fondatorul Wikileaks, Julian Assange, a intrat pe lista «celor mai căutați» de Interpol pentru presupuse delicte sexuale de care este acuzat în Suedia și care îl obligă să se refugieze într-un loc necunoscut pentru a evita extrădarea din această țară. În curînd mandatele de arestare s-ar putea înmulți avînd în vedere că SUA studiază cum să prezinte și alte acuzații penale împotriva sa, iar același lucru ar putea face inclusiv țara lui natală, Australia, notează ABC.
Cu o mare parte a opiniei publice și Congresului cerînd «să se facă ceva» împotriva lui Assange, Ministerele Justiției și Apărării lucrează pentru a pune la punct un dosar împotriva lui. Sugestia cea mai evidentă este de a face apel la Legea Spionajului, însă această lege este oarecum depășită în SUA deoarece este gîndită pentru alte situații, mai potrivite pentru perioada Războiului Rece. Mai există și o serie de noi inițiative elaborate pentru combaterea terorismului modern, dar nu este clar dacă și acestea sînt adecvate.
Deocamdată corespondența dintre Departamentul de Stat și Assange din orele premergătoare dezvăluirii a un sfert de milion de cablograme diplomatice secrete ar putea să pregătească terenul, nu atît pentru aceste scurgeri, cît pentru a pregăti terenul pentru urmărirea sa legală. Dînd clar de înțeles că documentele sunt furate și că au făcut obiectul unei dezvăluiri ilicite.
Totuși SUA le-ar putea veni bine ajutorul altor țări, precum Australia, care s-a arătat dispusă să colaboreze la investigație. În timp ce lui Assange i-a sărit în ajutor un aliat neașteptat, Ecuadorul, care i-a oferit necondiționat azil și refugiu pentru «a scoate la lumină cît mai multe informații pe care le deține».
Desigur, oferta sugerează un moment deloc idilic în relațiile dintre Ecuador și SUA. Deși ar putea exista și alte motive. Acum cîteva luni era Suedia cea care se prezenta ca posibil refugiu. Ziarul suedez Aftonbladet s-a oferit să-l angajeze pe Assange ca editorialist pentru a beneficia de aceeași protecție legală ca ceilalți ziariști /ceea ce nu este adevărat/ și s-a vorbit chiar de modificarea cadrului legislativ în favoarea Wikileaks. Era ca și cum Stockholm-ul se grăbea să devină capitala transparenței informative mondiale.
Cîteva luni mai tîrziu totul se năruia, iar Assange este considerat acum un fugar al justiției suedeze, căreia refuză să i se supună cu argumentul că acuzațiile de viol sînt o invenție a dușmanilor săi, o fabricație a Pentagonului. S-ar putea repeta povestea pe termen mediu și în Ecuador? Deocamdată pare că Assange s-a săturat să-și lanseze săgețile doar asupra guvernului SUA. Într-un neașteptat interviu acordat revistei Forbes, dintr-unul din refugiile sale din Londra fondatorul Wikileaks asigură că ținta viitoarelor dezvăluiri va fi Wall Street, subliniind că are suficient material pentru «a doborî vreo bancă sau două».
Se pare este vorba de comunicații interne din sectorul bancar care relevă practici corupte, precum «e-mailuri de la Enron», a căror divulgare le-a justificat prin necestitatea de «a promova reforme în sectorul bancar». El nu a precizat care este banca sau cele două care ar fi nevoite să-și închidă porțile după dezvăluirile făcute de Wikileaks. De la declanșarea crizei economice au existat bănuieli de proastă gestionare în aproape întreg sectorul financiar deși Goldman Sachs este cea mai suspectată de neregulile care s-au acumulat, devenind chiar ținta unei anchete a SEC (Securities Exchange Commission-autoritatea care se ocupă de supravegherea pieței de capital din SUA.
Între timp, Assange insistă că, pe măsură ce crește importanța Wikileaks în lume, cresc «exponențial» și sumele de bani primite. Compania se finanțează prin donații, «în general primește sume mici de 20 de euro, dar și aporturi considerabile de peste 50000 de euro». În contul său ar fi intrat 750000 de euro din donații, majoritatea după dezvăluiri importante. Julian are nevoie de 200000 de dolari pe an pentru a-și menține site-ul, dar dacă ar fi nevoit să plătească «un salariu rezonabil puținilor angajați» ar avea nevoie de 600000 de dolari pe an. Deocamdată el asigură că este în măsură să facă dezvăluiri semnificative ce vor afecta sectorul privat, nu doar financiar, ci și energetic și farmaceutic. (AGERPRES/Mihaela Nicolaescu)
2 Decembrie 2010, 17:15 (12148 vizualizări - 0 comentarii)
