Modelul ADI ECO, un exemplu pozitiv într-o mare de eșecuri

Timp de un an și jumătate, Independent a publicat fără speranță zeci de materiale de presă care constatau nivelul deplorabil atins de administrațiile locale în procesul de gestionare a deșeurilor. Lor li s-au alăturat alte zeci de declarații oficiale care confirmau nu doar incapacitatea administrației de a lupta eficient cu acest flagel, ci și lipsa de orizont a tuturor eforturilor financiare făcute în această perioadă. Pentru prima dată în tot acest răstimp, sîntem în măsură să vă oferim o imagine diferită a acestui dezastru. Evident, cu o floare nu se face primăvară în maldărul de gunoaie de pe cuprinsul celor 4453 de kilometri pătrați, cît măsoară județul Ialomița...

ADI ECO renaște din propria-i cenușă
Despre ADI ECO Sfîntu Gheorghe am scris ultima dată în aprilie 2010, cînd societatea înființată atunci pentru gestionarea deșeurilor provenite din șapte localități (Ion Roată, Gîrbovi, Ciochina, Sărățeni, Balaciu, Munteni Buzău și Sfîntu Gheorghe) trăgea să moară cu capul sub ghilotina falimentului. Și așa a și fost pînă acum patru luni, cînd consiliul de administrație al firmei, recte cei 7 primari implicați în proiect, au reușit să schimbe conducerea societății. Numai că anul în care ADI ECO a fost scăpat de sub control a produs prejudicii dramatice. Firma a acumulat datorii către stat și angajați în valoare de peste 180 mii de lei, nivelul de încasare al taxei (în valoare de 1,5 lei) nu depășea 10 procente la nivelul tuturor localităților implicate în proiect, iar cei doi directori ai firmei goliseră casieria de puținii bani încasați pe bază de chitanță pînă la acel moment. Într-un cuvînt, un dezastru întrecut doar de situația constatată de autoritățile la nivelul celorlalte 7 proiecte dezvoltate cu fonduri europene în Ialomița (asupra cărora vom reveni). În vara acestui an însă, ADI ECO Sfîntu Gheorghe a fost preluată de către Marioara Niță. Noul director a reușit în numai 4-5 luni să repună societatea pe linia de plutire, să ridice gradul de încasare al taxei la 30 de procente și să asigure colectarea regulată a gunoiului în toate cele 7 localități arondate. Și astfel, o societate falimentară pînă în urmă cu 4 luni reușește să se transforme dintr-un învins într-un învingător, demonstrînd că gestionarea profitabilă a deșeurilor în mediul rural nu este doar o utopie. Cum a fost posibil?

Omul sfințește gropile de gunoi
Marioara Nițu este preoteasă. Și, de 4 luni de zile, directorul ADI ECO Sfîntu Gheorghe. O pălărie care inițial i s-a părut prea mare. «Dar mi-au plăcut problemele toată viața, încă de la școală. Așa că am zis că nu se poate să nu găsesc o soluție. N-am ajuns încă la capăt, dar e un început, există o speranță» își începe ea pledoaria pentru gestionarea profitabilă a gunoaielor. «Ceea ce am făcut noi a fost să urmărim creșterea numărului de contracte. Oamenii vor să plătească, dacă au pentru ce. E greșit să credem că oamenii nu doresc ridicarea gunoiului. Noi am încercat acest lucru la Sărățeni. Și am reușit! Am mers în urma mașinii de gunoi și am strîns banii. Din păcate, a durat foarte mult. A durat două săptămîni» spune directorul. Pentru că soluția încasării «în urma mașinii» nu poate da randament de una singură, Marioara Niță a ales să combine măsurile adoptate. Astfel, din 29 de angajați ai firmei a rămas cu 7. A redus numărul de paznici la nivelul fiecărei rampe de gunoi și i-a trecut în grija administrațiilor locale. Și, ce e mai important, a crescut de aproape 5 ori numărul de contracte încheiate cu potențialii beneficiari ajungînd la 5000. Deocamdată, cei 5000 de clienți nu reprezintă decît o treime din numărul total de beneficiari ai ADI ECO. Dar Marioara Niță știe că, chiar și în aceste condiții, firma pe care o reprezintă a reușit să plătească debite restante de peste 120 mii de lei și că în primăvara anului viitor își va permite primele investiții într-o a doua mașină de gunoi: «Și ar mai trebui făcut ceva, cu siguranță. Trebuie mărit prețul! Pentru că banii sînt acolo. Iar dacă autoritățile se implică și asigură servicii de calitate, oamenii înțeleg și plătesc. Credeți că vrea cineva să stea cu gunoiul la nas în județul ăsta?!».

Consiliul Județean nu are mînă de dat pentru gestionarea deșeurilor menajere. Deși retorică, întrebarea Marioarei Niță, are un adresant. Teoretic, acesta este Consiliul Județean Ialomița, structura care a asigurat cofinațarea pentru toate cele 7 proiecte de gestionare a deșeurilor derulate în ultimii doi ani în Ialomița. Din păcate, răspunsul reprezentanților Consiliului Județean Ialomița este descurajant. Președintele Silvian Ciupercă cunoaște exemplul pozitiv de la Sfîntu Gheorghe, crede că el ar trebui multiplicat la nivelul celorlalte proiecte, dar nu este dispus să acorde niciun fel de sprijin logistic în acest sens: «Va veni o zi cînd cetățenii europeni și români vor întreba ce s-a realizat cu fondurile structurale alocate? O casă de copii, un drum județean, o platformă de gunoi... Și-atunci, cei responsabili vor trebui să răspundă pentru modul în care au gestionat acești bani». Despre sprijin financiar, nici nu poate fi vorba. Alocările bugetare pentru cofinațarea proiectelor europene de gestionare a deșeurilor în Ialomița sînt derizorii, iar proiecțiile bugetare pentru următorii ani lipsesc cu desăvîrșire. De altfel, Consiliul Județean Ialomița a anunțat deja că nu va mai sprijini acest gen de proiecte, considerînd că la acest moment prioritățile sînt altele. Cît despre proiectele deja dezvoltate, 7 la nivelul întregului județ, în care sînt incluse aproximativ 40 de comunități urbane și rurale, acestea ori s-au blocat din lipsă de fonduri, ori sînt susținute artificial de la bugetele locale, ori sînt tratate în cel mai pur stil romînesc, primarii alegînd să pîrjolească rampele de gunoi înainte ca inspectorii Gărzii de Mediu să-i întrebe cum respectă normele europene în domeniu...

6 Decembrie 2010, 14:01 (17310 vizualizări - 0 comentarii)