EVENIMENT
Miliarde de euro pentru un proiect european care trece prin poarta județului
Ialomița nu este pregătită pentru STRATEGIA DUNĂRII
După un an de gestație prin cancelariile Uniunii Europene, Strategia Dunării a fost lansată la apă. În cadrul proiectului, care implică 7 țări și 16 parteneri, a fost elaborată o strategie transnațională de dezvoltare durabilă a regiunii Dunării, bazată pe dezvoltarea a 5 arii de interes distincte. Din păcate, Ialomița este și de această dată depășită de situație și incapabilă să se adapteze la cerințele unui proiect de o asemenea anvergură. Pentru că, deși valoarea de facto a proiectului este de doar 2,8 milioane de euro, sumele totale estimate a fi orientate către cele 4 domenii de dezvoltare în cele 34 de luni care reprezintă perioada de implementare se ridică la aproape 100 de miliarde de euro!
Viitor european pentru societatea medievală ialomițeană
Oricît ar părea de incredibil, «Strategia Transnațională pentru dezvoltare teritorială durabilă a Regiunii Dunării», numele complet al proiectului, reprezintă una dintre puținele șanse rămase intacte pentru accesarea fondurilor europene la nivelul județului Ialomița. Și asta nu pentru că Europa ar fi preocupată în mod particular de susținerea județului (marii cîștigători rămîn Germania și Austria, care dețin infrastructura necesară pentru a atrage aceste fonduri!), ci pentru că acesta are unul dintre cele mai lungi tronsoane de Dunăre de pe teritoriul României. De altfel, acest argument «geografic» este și cel care a făcut posibilă nominalizarea județului în documentul care a marcat finalizarea Strategiei. «România este o țară producătoare de vin cu o istorie a agricuturii care începe încă din timpul geto-dacilor, căci legenda spune că Dionysos, zeul vinului, s-a născut în Tracia, pe meleagurile ce astăzi reprezintă teritoriul României. Conform legislației în vigoare privind aprobarea încadrării regiunilor viticole românești în zonele viticole ale Uniunii Europene, pentru zona studiată avem regiunea viticolă a Teraselor Dunării care urmează cursul mareului fluviu de la Zimnicea pînă la Fetești» precizează documentul emis de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. Potrivit acestui document, Ialomița se află la confluența polilor de dezvoltare și creștere economică reprezentați de orașele București, Galați și Constanța, iar accesul la Dunăre din această perspectivă reprezintă un avantaj imbatabil.
Autoritățile pariază pe turism
Ultima conferință legată de elaborarea Strategiei s-a consumat în România, la Constanța. Acolo a fost statuat eșafodul final al Strategiei și cele 4 domenii de dezvoltare propuse de Comisia Europeană. Acestea sînt: conectivitatea (transport durabil și rețele de energie), protecția mediului a resurselor de apă și managementul riscurilor, dezvoltarea socio-economică (cultură, educație, cercetare, turism, dezvoltare rurală, piața internă) și îmbunătățirea sistemului de guvernare (capacitate instituțională și securitate internă).
Din păcate, reprezentantul Ialomiței, Silvian Ciupercă, nu a participat la acest eveniment. Și nici nu poate avansa o proiecție viabilă asupra modului în care Ialomița se pregătește să abordeze oportunitățile oferite de dezvoltarea Strategiei. Singura declarație concretă a oficialului ialomițean este una de principiu: «Ialomița poate susține doar dezvoltarea unor proiecte locale, de mică anvergură. Vorbim de pontoane de acostare, de acces rutier către malul fluviului, de strategii de promovare a valorii și calității turismului din zona Fetești-Giurgeni. Avem două situri istorice în zonă și facem eforturi permanente pentru atragerea atenției asupra acestor obiective turistice de o maximă importanță».
La ani lumină de turismul european
Ceea ce nu poate spune oficialul Consiliului Județean Ialomița este faptul că județul nu are nici capacitatea de a accesa fonduri pentru dezvoltarea zonei și nici pe aceea de a investi resurse proprii. E drept, printre documentele care însoțesc Strategia nu există, deocamdată, un Ghid de finanțare a unor eventuale proiecte. Dar și dacă acesta ar exista, ar fi inutil pentru că instituția nu are o structură internă capabilă să construiască sau să gestioneze proiecte care presupun finanțare europeană (să nu uităm că serviciul de integrare europeană din cadrul Consiliului Județean are un singur angajat!).
În aceste condiții, singura soluție o reprezintă investițiile locale. Una dintre acestea îi aparține lui Marin Popescu, un investitor particular din zona Fetești care și-a construit un ponton și o pensiune pe malul fluviului, în zona inundabilă. O alta, la fel de timidă, este pensiunea agroturistică din comuna Giurgeni, unde există în acest moment 4 camere gata să-și primească oaspeții interesați de potențialul turistic al zonei. Iar cea de-a treia și ultima de acest gen este cea de la Stelnica, acolo unde un investitor din Cernavodă a decis să realizeze o pensiune cu 10 locuri și a amenajat deja două pontoane plutitoare de pe care, în această vară, turiștii vor putea admira podul istoric de la Cernavodă. «Deocamdată se chinuie să obțină avize și autorizații. Este o muncă uriașă de convingere a instituțiilor județene că inițiativa este bună. Noi i-am pus la dispoziție o suprafață de teren pentru a construi pensiunea și l-am asigurat de întreg sprijinul nostru» explică primarul comunei Stelnica, Costel Brateș.
Despre Strategie, numai de bine. Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării se află pe agenda de priorități a Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului atît în perioada de elaborare, cît și în perioada de implementare. Proiectul a fost început în anul 2009 și este finanțat prin Programul de Cooperare Transnațională Sud-Estul Europei 2007-2013 (SEE), încadrîndu-se în Axa 4 a Programului. În regiunea Dunării din România, în cele 12 județe riverane, sînt 82 de municipii și orașe și 827 de comune care reprezintă, împreună, 25,7 la sută din totalul populației României. Prin implementarea proiectului se urmăresc următoarele rezultate: elaborarea unei strategii transnaționale de dezvoltare teritorială durabilă a regiunii Dunării, dezvoltarea unor planuri de acțiune și proiecte pilot în 5 arii de interes distincte, cu potențial turistic, crearea unor asociații sau rețele ale localităților și experților interesați de dezvoltarea activităților turistice în zona riverană Dunării. Se speră ca, la finele celor 34 de luni cît reprezintă perioada de implementare a proiectelor, zona să devină mai competitivă din punct de vedere economic și să conducă la diminuarea disparităților sociale și economice care există în prezent între regiunile riverane Dunării.
17 Ianuarie 2011, 05:28 (11667 vizualizări - 0 comentarii)
