EVENIMENT
Administrația ialomițeană are comune care și-au depășit planul la încasările din impozitul pe venit
PRIMAR BOGAT, PRIMAR SĂRAC
În plină criză financiară, în anul 2010, Ialomița dovedește că are resurse pentru a-și susține administrația locală. E drept, oazele de bunăstare sînt puține și mai degrabă simbolice. Dar tocmai de aceea, merită menționate. Iată, prin urmare, o statistică inedită care confirmă faptul că un număr de 11 administrații din mediul rural au încasat în 2011 din impozitele pe venit mai mult decît au prognozat inițial.
Cu impozitele-n frunte, vom avea victorii multe
Nu vom susține împotriva evidenței că prin Ialomița administrativă a anului 2010 a curs lapte și miere. Există însă documente statistice care demonstrează că, în ciuda opiniei generale că administrațiile rurale nu pot gestiona corespunzător resursele bugetare, primăriile s-au întrecut pe sine la finele anului trecut. Așa se face că, potrivit informațiilor centralizate de către Trezoreria Ialomița, un număr 11 primării din mediul rural au raportat depășiri ale încasărilor din impozitul pe venit de pînă la 388 la sută.
Este, bunăoară, cazul localității Adîncata, acolo unde în urma unui proces cu Ministerul de Interne, administrația locală a reușit să oblige unitatea militară de pe raza localității să verse impozitele în bugetul local. Cazul este particular, evident! Dar alături de Adîncata se numără Albești, cu 105,1%, Bucu (112,5%), Ciocîrlia (289,3%), Colelia (124%), Dridu (209,8%), Vlădeni(128,4%)...
Și lista poate continua. Nici în cazul celorlalte localități lucrurile nu stau cu mult mai prost. Deși există comune unde gradul de încasare a taxelor din impozitul pe venit a scăzut în 2010 la 46 la sută, cum s-a întîmplat la Gheorghe Doja, cifra finală, strict la nivelul încasărilor din impozitul pe venit în mediul rural, este una meritorie: 94,6 la sută! Adică nu mai puțin de 19,5 milioane de lei noi, cifră care se apropie de bugetul aflat la dispoziția Consiliului Județean în 2010 pentru echilibrarea bugetară.
Se simt însă mai bogați primarii din mediul rural în condițiile depășirii planului la încasări? Cei intervievați susțin că nu! «S-a simțit pentru că nu ne-a prins 2011 fără bani: am avut 2 miliarde în fondul de rulment, în condițiile în care de la Guvern n-am văzut o lețcaie tot anul. Dar bine nu e! N-are cum să fie» explică primarul comunei Gheorghe Lazăr, Marian Pavel, care a raportat depășiri de plan la nivelul de 155,6% față de venitul preliminat. «Ce să vă spun?! Sînt mulțumit. Dar sînt atît de multe de făcut încît nici nu știm ce să facem mai întîi cu banii! Sperăm ca ei să ne ajungă pentru cofinanțarea unor proiecte cu fonduri europene!» speră cu voce tare Valentin Turiga, primarul comunei Dridu.
La urban, Urziceni e căpitan
Același document al Trezoreriei Ialomița oferă o imagine separată asupra impozitelor încasate de către edilii din mediul urban de-a lungul anului. Potrivit datelor furnizate, gradul de încasare este, în mod surprinzător, mai mic, de doar 90,93 la sută. Cel mai bine la capitolul încasări stă administrația din Urziceni, care a raportat încasări de 99,56 la sută. Primarul Constantin Sava susține că banii încasați au fost chivernisiți cum se cuvine: «Întîi că am intrat în 2010 cu 30 de miliarde în conturi. Și acum am 28 la dispoziție. Adunați la asta banii din proiectul european privind traficul greu peste calea ferată în valoare de 5,3 milioane de euro, pe care trebuie să-i încasez, proiectul pentru stația fotovoltaică, care ne-ar putea aduce și el 4,3 milioane de euro și vedeți cît de bogați sîntem. Ce pot să vă spun eu este că, dacă toate astea se vor îndeplini, eu ca primar nu mai am nimic de făcut».
Spre deosebire de primarul de la Urziceni, primarii celorlalte șase orașe din județ sînt mai sceptici. Ca, de exemplu, primarul Gabi Ionașcu care deja a anunțat la sfîrșitul anului trecut că o bună parte dintre investițiile prognozate pentru acest an se vor amîna. Și asta în condițiile în care Slobozia are un onorabil grad de încasare a taxelor din impozitul pe venit de 91,34%. Cît despre orașele-comune, Amara, Căzănești și Fierbinți-Tîrg, acestea nu reușesc să treacă de 75 la sută din veniturile preliminate. În aceste condiții, susțin oficialii intervievați, singura șansă pentru asigurarea unui volum investițional minimal constă în ajutorul Consiliului Județean sau în atragerea unor finanțări europene.
Bogați și nu prea. O observație extrem de interesantă care s-ar putea desprinde din datele furnizate de Trezorerie este cea privind tipul de contribuabili care asigură impozitele pe venit. Astfel, imensa majoritate a contribuabilor care au cotizat la realizarea acestor venituri este formată din contribuabili mici și mijlocii. Singurele orașe care au contribuabili mari, capabili să verse la bugetul local impozite consistente, sînt orașele Slobozia și Urziceni. În rest, peste tot domnește aceeași sărăcie economică care a statuat județul Ialomița în topul celor mai sărace județe din țară. O altă observație pertinentă vine din partea Prefecturii Ialomița. Dată fiind practica curentă a subestimării încasărilor de către administrațiile locale, este posibil ca rezultatele raportate pentru 2010 la Trezoreria Ialomița să nu fie tocmai precise. Pentru eliminarea oricăror suspiciuni, susține prefectul Mădălin Teculescu, în cursul acestui an, corpul de control al instituției va verifica contabilitatea primăriilor pentru a depista eventualele derapaje.
25 Ianuarie 2011, 05:46 (15871 vizualizări - 0 comentarii)
