ULTIMA ORĂ

Ialomița: Jandarmeria Română, la 161 de ani de existență

La 12 martie 1850, Divanul Obștesc votează «Legiuirea pentru reformarea Corpului Slujitorilor în Jandarmi». La 30 martie, domnitorul Grigore Alexandru Ghica aprobă printr-un Ofis încheierea lucrărilor, iar pe 3 aprilie se semnează «Legiuirea pentru reformarea Corpului Slujitorilor în Corp de Jandarmi». Acest moment marchează nașterea Jandarmeriei Romane.
Jandarmeria a fost organizată avînd la bază experiența altor state, în primul rînd Franța, după care s-au inspirat majoritatea statelor europene în organizarea acestei instituții, însuși termenul de «jandarm» fiind originar din limba franceză.
Legea Jandarmeriei din 3 aprilie 1850 este o lege de referință, de însemnatate istorică, punînd bazele apariției unei noi arme în armata română și constituind izvorul teoriei și practicii dezvoltării ei ulterioare.
În baza legii din 3 aprilie 1850, dată considerată a fi și cea de înființare a Armei noastre, Jandarmeria își continuă activitatea cu succes: se măresc efectivele, se modernizează, iar în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza regimentul se transformă în «Legion de Jandarmi», organizat pe 17 escadroane, prin alăturarea celor 3 escadroane de jandarmi din Basarabia, Ismail, Cahul și Bolgrad, retrocedate după 1858.
Războiul balcanic din 1913 va demonstra eficiența jandarmilor în mobilizare, în prima zi de la decretarea acesteia, 75% din efective ajungînd în unități militare.
După terminarea razboiului balcanic, Jandarmeria își mărește considerabil efectivele cu care va participa în timpul primei conflagrații mondiale, la campania operativă, asigurînd serviciul de poliție militară și executînd misiuni de asigurare a ordinii și liniștii publice, paza obiectivelor, supravegherea teritoriului.
În luptele pentru apărarea Capitalei, din August 1944, s-au acoperit de glorie subordonații maiorului Aurel Mușatescu din Legiunea de Jandarmi București, militarii Regimentului de Jandarmi Pedeștri dispuși în jurul Radiodifuziunii și elevii Școlii de subofițeri jandarmi Drăgășani, angrenați într-o luptă pe viață și pe moarte cu efective germane superioare ca număr și putere de foc.
Pe front însă, trupele sovietice «eliberatoare» aplică un tratament special noilor aliați, mai ales jandarmilor. Dezarmați și îmbarcați în trenuri cu o destinație incertă, mii de de jandarmi vor ajunge pe mîna anchetatorilor NKVD. În lagărele de la Ela-Buga, Reabova, Orenchi, Zviansk, Rostov, jandarmii își poartă cu ostentație și mîndrie rănile și decorațiile. După ani de suferință, vor fi repatriați din lagărele siberiene în ...închisorile românești în care își vor regăsi camarazii.
La 23 ianuarie 1949, Jandarmeria primește ultima lovitură: i se retrag, după modelul sovietic, atribuțiile de poliție rurală, urmînd ca istoria să fie denigrată și falsificată în mod grosolan, vreme de 40 de ani. Mai mult decât atît, elita Jandarmeriei este fie suprimată, fie aruncată, pentru «reeducare», în temnițele regimului comunist. Din cei 7 generali ai Jandarmeriei Române, Constantin Vasiliu a fost executat, iar în închisoare mor generalii Topor și Iliescu (Aiud), Tobescu (Tîrgu Ocna), Zorzor (Făgăraș) și Racoviță (Sighet).
După Revoluția din 1989, Jandarmeria Română începe o lungă și anevoioasă reabilitare în fața și în mintea poporului român.
La 4 iunie 1998, prin decret prezidențial, a fost promulgată Legea privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române. După cinci ani de la promovarea inițiativei legislative, instituția oamenilor de arme este potentată de o lege organică proprie, care consfințește locul și rolul Jandarmeriei în societatea românească, în cadrul sistemului național de apărare și în cel al ordinii publice.
Jandarmeria se situează calificat între acțiunea pur polițienească și apelarea la armată.
Începând cu 13.12.2004, dar cu aplicabilitate din 13.03.2005, Jandarmeria Română trece din nou printr-un proces de reorganizare în conformitate cu Legea nr. 550/2004.
Nu în ultimul rînd, modificările au atins și latura execuțională, o parte din misiuni și anume acele de asigurare și menținere a ordinii publice au fost redirecționate în cea mai mare parte către poliție, jandarmeria executînd această misiune în stațiuni montane și pe trasee turistice din zona acestora, precum și pe litoralul Mării Negre, în Delta Dunării ori în stațiuni balneare sau alte zone de interes operativ.
De asemenea, execută misiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia mitingurilor, marșurilor, demonstrațiilor, procesiunilor, acțiunilor de pichetare, acțiunilor promoționale, comerciale, manifestărilor cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, precum și a altor asemenea activități care se desfășoară în spațiul public și care implică aglomerări de persoane, dar și restabilirea acesteia, atunci cînd a fost tulburată.
Noua lege dă dreptul personalului Jandarmeriei să efectueze, în condițiile legii, acte necesare începerii urmăririi penale pentru infracțiunile constatate în timpul executării misiunilor specifice, potrivit prevederilor art. 214 din Codul de Procedură Penală. (Ofițer Informare și Relații Publice al IJJ Ialomița, mr Alexandru Constantinescu)