EVENIMENT

Slobozia: În căutarea unui loc de veci la Cimitirul Municipal

La ultima ședință de Consiliu Local, Ștefan Costea, directorul DADP Slobozia a anunțat că «în cazul unei catastrofe naturale, Cimitirul Municipal nu are suficiente locuri de veci pentru populație». Anunțul a suscitat vii polemici în rîndurile consilierilor care s-au dovedit extrem de sensibili la această problemă a comunității. Pentru a evita panica, primarul Gabi Ionașcu a anunțat că are în vedere mai multe soluții practice de remediere a acestui deficit. La acest moment, 100 de persoane se află pe lista de așteptare a autorităților pentru a-și rezerva un loc de veci în Cimitirul Municipal...

Cu Florin, la cimitir
Cimitirul Municipal din Slobozia are 12,5 hectare și peste 4000 de cruci. La ultima poartă, cea dinspre Combinat, începe cimitirul nou. Și tot acolo se bat oamenii să obțină locuri de veci. Cînd am ajuns noi, vinerea trecută, la amiază, cimitirul era mai mult pustiu. Doar Florin rezema strategic una din cruci, cam pe al treilea rînd de la parcare. Florin are 13 ani și își petrece mai toată vremea în cimitir. Mai ales acum, primăvara, cînd vin oamenii la morminte. Pentru doi lei, a vrut s-o facă pe ghidul pentru noi: «Vă duc, domnu’! Uite, aiciea, la poartă, e domnu’ Pinter... La el vine mereu. Vine un frate, are grijă. Îmi dă bani, am și eu grijă!». La două cruci de mormîntul lui Pinter e cel al lui Jipescu: «Aci nu știu cine e, domnu’, nu mă bag! Da’, dacă vreți, vă duc la fata aia tînără de-a murit acum un an. Sau la băiatu’ pe care l-au omorît albinele. Și la Ilie!? Vă duc la Ilie?».
Florin e entuziast și comunică ușor. Pînă la Ilie aflăm că pe paznicul cel vechi îl chema Mihăiță și nu ieșea din ghereta lui, de-aia se furau grilajele. Acu’, pe ăsta nou nu-l cunoaște, trebuie să te ferești de el. Florin merge aplecat de spate, cu ochii în toate părțile. Cînd și cînd se oprește și ne arată crucile. Cruci noi, de marmură albă, cruci tinere, lucrate în filigran, cruci scumpe, de marmură pestriță: «Vedeți, domnu’, ce frumoase e? Da’ să-i vedeți cum plînge, domnu’, ți se rupe inima. Să veniți duminica, să vedeți cum e!»...
Duminica Florin cîștigă bine, că lumea dă bani. El nu e ca ăia care fură florile de pe morminte ca să le vîndă la piață. El are grijă de morminte, aduce apă pentru răsad, face curățenie: «Da’ la unii nu mai vine nimeni, domnu’. Nu aicea, în cimitiru’ vechi. Haideți să vă duc, să vedeți o cruce de 100 de ani!».
Crucea de 100 de ani e din 1902 și îi aparține lui Mihail M. Costescu. «Spuneți-mi și mie ce scrie, domnu’. Ce scrie pe ea?!». Florin nu știe nici literele, nici cifrele. Recunoaște crucile după oameni, și oamenii după crucile la care vin.

Șpagă pentru un loc de veci. Din cele 4000 de locuri de veci, mai puțin de jumătate sînt plătite. Cele la care vin urmașii. Pentru restul, autoritățile locale nu primesc nimic. Primește, în schimb, administratorul. «Dacă vrei loc în față, mergi la el și te rezolvă. Nu-i vorbă, că primești și dacă nu dai. Da’ primești în margine, la buruieni. Cum mă cheamă? Nu vă spun, că mîine-poimîine mă duc lîngă mama și aud că n-a vrut Croitoru să mă îngroape!» ne spune zîmbind un unchi care deretică două morminte lîngă capelă.
Domnu’ Croitoru, administratorul, e în concediu trei săptămîni, așa că nu e de găsit. Aflăm însă că există patru tipuri de contracte de concesiune. De principiu, pentru un loc de veci concesionat, plătești pînă în 30 lei anual.
Doamna Costache Maria are 78 de ani și soțul deportat. Pentru cele două locuri de veci pe care le îngrijește, plătește doar ea: «El beneficiază de lege, are gratuitate. Așa că nu sînt cel mai bun exemplu. Da’ mai întrebați!».
Îl întrebăm pe Constantin Carniciu. Are și el două locuri de veci în grijă, ale părinților: «Am plătit din urmă, un milion opt sute... Am zis că, de-o fi să nu mai pot, să nu rămînă și morții mei cu datoriile neplătite. Măcar atîta să fac și eu pentru ei. Despre șpagă, ce să vă zic, nu știu! Că pe mine o să mă îngroape în locul lor, aici. Dar am auzit și eu că e așa. Și nu mă miră! Am ajuns de rușine, cu rușinea rămînem. Hoții ăștia au ajuns să ne scoată pînă și mormintele la vînzare, că doar asta-i țara!».

100 de cereri pe lista de așteptare. Dincolo de poveștile din cimitir, problema locurilor de veci la Slobozia se dovedește a fi una extrem de serioasă. Directorul DADP, Ștefan Costea, susține că pînă la sfîrșitul acestui an, Cimitirul Municipal va deveni neîncăpător: «E o problemă serioasă. Nu pot să vă spun totul în cîteva cuvinte. Dar dacă, Doamne ferește!, se întîmplă o catastrofă, n-avem unde îngropa morții. La acest moment, avem pe o listă de așteptare peste 100 de persoane care au cerut un loc de veci în cimitir!».
Potrivit aceleiași surse, pentru a face față cererilor, anul acesta administrația locală a extins cimitirul cu încă 60 de locuri de veci. Efortul s-a dovedit insuficient, cele 60 de locuri fiind deja concesionate pînă la acest moment. Totuși, susține Ștefan Costea, morții nu vor rămîne neîngropați: «anul acesta facem față solicitărilor. Dar sîntem îngrijorați de lipsa de spațiu. Avem nevoie de o soluție și am propus deja Consiliului Local cîteva variante!».

Varianta lui Ionașcu. Potrivit estimărilor oficiale, în Slobozia mor lunar 30 de persoane. În aceste condiții, lipsa locurilor de veci devine o problemă acută a administrației locale. În cadrul ședinței de Consiliu Local, primarul Gabi Ionașcu a recunoscut acest lucru și a promis soluții pertinente: «Pînă în luna iunie voi veni în bugetul local cu un proiect de hotărîre prin care să recuperăm terenul de pe latura de est a actualului cimitir, care a fost utilizat pînă acum ca groapă de împrumut pentru activitățile de construcție din oraș. Evident, acolo trebuie dărîmat un mal, trebuie amenajate căi de acces și căi pietonale, dar sînt 4-5 hectare care pot fi recuperate. Aceasta este soluția care ne stă nouă la îndemînă!».
Alte două soluții amintite în cadrul Consiliului Local sînt legate de extinderea cimitirului pe latura de sud, de-a lungul drumului național (greu de realizat în condițiile în care pe terenurile respective există aproximativ 200 de proprietari) sau relocarea în cimitirul de la Slobozia Nouă (o soluție pe termen scurt, în condițiile în care cimitirul de acolo nu este foarte mare).
Conform informațiilor furnizate de autoritățile locale, soluția care urmează a fi supusă spre aprobare ar putea rezolva problema locurilor de veci pentru următoarea decadă, cu costuri mai mici decît soluțiile alternative.