EVENIMENT
Fonduri de sute de miliarde în ultimii 10 ani
Ialomița, județul investițiilor-fantomă
De aproape 10 ani, administrația județeană investește sume exorbitante în infrastructura edilitară a localităților. De la apă la drumuri și de la platforme industriale la cămine culturale, totul a fost transformat în proiect european sau național, finanțat și răsfinanțat, iar apoi contabilizat drept realizare certă a administrației locale și județene. De cele mai multe ori aceste investiții au generat doar polemici politice și atît. Mai rar, ele au depășit cadrul politic și au devenit teme publice, împinse pe agenda zilnică de campanii mediatice mai mult sau mai puțin eficiente. Și, cu totul și cu totul accidental, aceleași proiecte au generat mai bine public pentru contribuabilii în numele cărora au fost stabilite costurile. O evaluare estimativă a acestor investiții, la nivelul ultimilor 10 ani, avansează cifra de 1000 de miliarde de lei vechi, sumă considerabilă avînd în vedere puterea economică și numărul de locuitori din Ialomița.
Banii europeni și programele naționale
Cele mai celebre dintre investiții derulate la nivelul județului Ialomița sînt proiectele finanțate prin programul SAPARD pentru alimentări cu apă la nivelul localităților din mediul rural. Derulate inițial în 16 localități, aceste investiții au îngropat în pămîntul Ialomiței peste 300 de miliarde de lei vechi generînd scandaluri uriașe. Însă, în ciuda sincopelor și a eșecurilor punctuale, ele reprezintă la acest moment singurul progres cert pe care administrația județeană îl poate contabiliza. Imediat după ele -și uneori ca o continuare a investițiilor- au apărut proiectele finațate de către Guvern prin celebra Ordonanță 7 sau și mai celebra Hotărîre de Guvern 577. Destinate, de principiu, aceluiași tip de investiții, cele două inițiative guvernamentale au permis triplarea cheltuielilor pentru reabilitarea drumurilor, lucrări de alimentare cu apă, canalizare sau stații de epurare, extinderi de rețea sau refacerea slădirilor care adăpostesc instituții de interes public. Deși sumele sînt contabilizate oficial la nivelul instituțiilor județene, pînă la acest moment nimeni nu s-a obosit să le centralizeze într-un document oficial. Nici n-ar avea de ce, atîta timp cît fiecare partid aflat la putere a încercat să-și adjudece meritele acestor investiții și chiar să inventeze programe de finanțare noi, precum recentul Program Național de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI) care vizează modernizarea a 10000 de km de drumuri locale și județene, modernizarea satelor și realizarea de investiții într-un sistem integrat de apă-canalizare-stații de epurare în aproximativ 1500 de localități.
Consiliul Județean Ialomița are explicații
Considerat autorul moral al acestor investiții și garantul legalității derulării proiectelor, Consiliul Județean nu se consideră responsabil pentru niciunul dintre eșecurile înregistrate pînă acum. Ba mai mult decît atît, susțin responsabili din cadrul instituției, singurul vinovat de situația creată este Guvernul, interesat exclusiv de protejarea clienților politici. «Deschiderea a zeci de șantiere, intrarea în stand-by a lucrărilor de modernizare cu apă și canalizare și deschiderea altor șantiere cu același profil reprezintă o modalitate deliberată prin care Guvernul blochează banii publici sau fondurile europene. Să nu uităm că finalizarea acestor lucrări ar putea genera venituri la administrațiile locale și servicii de mai bună calitate pentru cetățeni. În loc de asta, ce avem?! Noi șantiere, noi programe de finanțare care permit un control mai bun asupra primarilor și alimentarea pușculiței de partid» declară Ștefan Mușoiu, vicepreședintele Consiliului Județean.
Mai există viață după investițiile din mediul rural? Legea junglei la țară. Deși politicianiste și subiective, declarațiile oficialului Consiliului Județean conțin un sîmbure de adevăr. Iar în mediul rural, acolo unde o parte dintre investițiile despre care vorbim au devenit active, realitatea depășește declarațiile făcute prin birourile instituționale. Iată cum se concretizează în fapt una dintre multele investiții asigurate prin grija autorităților locale și județene la beneficiarul final.
Jupuiți de vii la Cosîmbești
Comuna Cosîmbești are sistem de alimentare cu apă din 2009. Și, potrivit proiectului inițial, avea obligația de a branșa la sistem 600 de beneficiari pentru a asigura eficiența investiției. Pentru o lucrare de anvergura acesteia, făcută sub presiunea raportorilor SAPARD, autoritățile locale au angajat o firmă serioasă, respectiv
SC Urban. Imediat după aceea însă, firma a fost înlocuită cu o alta, agreată de către primarul Bogdan Popescu. Aceasta cere fiecărei gospodării între 1000 și 1200 de lei pentru branșarea la sistemul public de alimentare cu apă. «Dacă e o subtraversare, costă și mai mult. Dar întrebați dumneavoastă unde doriți. Noi avem obligația să asigurăm componente standard, tip Valrom. Ele costă undeva la 850 de lei, oriunde le-ați căuta. Mai puneți și branșarea, și mîna de lucru... Ăștia sînt banii. Și să știți că nu e chiar așa de scump cum credeți. În alte localități e dublu!» declară primarul Bogdan Popescu.
Pentru cei 1200 de lei, cît cere firma agreată de Primărie, beneficiarul primește un butoi de plastic, un apometru și o chitanță. Atunci cînd o solicită! Conform estimărilor oficiale, în acest fel firma a reușit să branșeze în ultimul an la rețea un număr de 160 de abonați. Scump, dar ce nu face omul pentru apă curentă ca la oraș?!
Contribuabilul bun și primarul gospodar
Potrivit sugestiei primarului din Cosîmbești am încercat să aflăm care sînt prețurile în alte localități ale județului.
La Scînteia, la o aruncătură de băț de Cosîmbești, prețul branșării la rețea este fix: 230 de lei. «Îl avem așa din 2009, de la început. Treaba o face Primăria, cu un singur om. Înainte am avut doi, dar acum majoritatea sînt branșați, ajunge unul singur. Avem materiale, avem forță de muncă, omul trebuie doar să ceară» spune Nicolae Barbu, primarul comunei.
La Valea Măcrișului, către Urziceni, branșarea la rețea, în aceleași condiții (autoritățile locale au externalizat acest serviciu, concesionîndu-l unei firme) costă aproximativ 600 de lei.
Însă cel mai surprinzător exemplu este cel de la Movila, unde autoritățile locale branșează populația gratis: «Ce mare lucru?! Noi aproape c-am terminat branșamentele. Dacă omul are ce-i tebuie, vine la noi, cere să se branșeze și noi îl servim. Nu de-aia e administrația făcută?» se întreabă retoric primarul Mihai Valeriu.
9 Iunie 2011, 12:40 (11720 vizualizări - 3 comentarii)
Contractul de achiziție pentru 64 de autogunoiere, semnat de Consiliul Județean Ialomița
Încă 10 microbuze electrice pentru elevii școlilor rurale
Comentariile cititorilor:
(12 Iunie 2011, 18:45)
@Vigi Lentu ‑ Păi tot fantomă erau investițiile și atunci... N-am văzut nici un drum făcut, vreo conductă, vreo amenajare de teren, vreo nouă rețea de apă sau de canalizare - nimic care să stimuleze economia. Ce să faci cu alde ai noștri - habar nu au ce înseamnă creștere economică. Se mulțumesc să exploateze ce au, și în prag de alegeri să sară cu punga de zahăr și cu chibritu' (pe post de ajutoare electorale). Ce investiții în infrastructură - astea sunt povești de adormit copiii mici...
(12 Iunie 2011, 08:47)
Ai mai pus o data poza asta pe 2 iunie... :)
(11 Iunie 2011, 13:44)
Nu trebuie sa se mire nimeni de situatia in care sunt oamenii din Cosambesti, nici macar ei! Au vrut primar psd-ist, sa platesca!