Morganele fotovoltaice din Ialomița

La începutul anului 2011, autoritățile județene estimau că Ialomița ar putea obține 600 de megawați de energie verde produsă în parcurile eoliene. La acest potențial se adaugă aproximativ 50 de megawați rezultați din posibila exploatare a unor parcuri fotovoltaice. Un control de rutină al Prefecturii Ialomița relevă faptul că, în ciuda zecilor de proiecte depuse, la acest moment niciuna dintre firmele implicate în acest domeniu nu a construit nimic.

Legile sînt făcute ca să fie încălcate
Potrivit unui comunicat de presă emis de Prefectura Ialomița, la nivelul județului există 14 localități unde au fost inițiate proiecte de dezvoltare a unor parcuri fotovoltaice. Pe hîrtie, numărul acestor proiecte este de 22, dar surse din piață susțin că, în fapt, ele nu sînt mai multe de 15. Problema nu o reprezintă însă numărul lor. Controlul declanșat de Prefectura Ialomița a constatat că în trei dintre cele 14 localități, respectiv la Perieți, Reviga și Fierbinți, terenurile concesionate firmelor care au inițiat astfel de proiecte figurează și în evidențele APIA, pentru plata subvențiilor agricole anuale. Nici în cazul celorlalte terenuri pe care ar urma să fie amplasate parcuri fotovoltaice situația nu este cu mult mai bună. Deși procedurile de autorizare și contrucție au fost demarate încă de la începutul anului, ba chiar din anii precedenți, firmele nu dețin certificate de urbanism, acorduri ale asociațiilor crescătorilor de animale din zonă (Fierbinți, Jilavele, Armășești) sau alte documente necesare demarării efective a investițiilor. Deși nesemnificative, problemele de legalitate constatate confirmă faptul că investițiile în parcurile fotovoltaice trenează, iar momentul inaugurării primului dintre cele 22 existente pe hîrtie este nedefinit.

O piață volatilă
Moda proiectelor fotovoltaice nu este nouă. La începutul anului 2011, Independent prezenta una dintre practicile curente la nivelul județului. Potrivit declarațiilor de atunci ale primarilor intervievați, firme specializate în realizarea de astfel de proiecte solicitau fiecărei administrații publice interesate circa 3000 de euro pentru un studiu de fezabilitate care să permită o investiție în acest domeniu. Unele dintre aceste autorități se regăsesc printre cele 14 controlate de către Prefectura Ialomița în perioada 18-22 septembrie.
Există însă și firme care dezvoltă astfel de proiecte independent. Una dintre ele este ESTSOLAR, interesată să dezvolte două astfel de parcuri fotovoltaice în localitățile Gîrbovi și Urziceni. Silviu Dumitrescu, directorul tehnic al firmei, explică de ce astfel de proiecte au trenat pînă acum și care este viitorul acestui domeniu în Ialomița: «În acest moment, în România există un singur parc fotovoltaic construit, de un megawat. Toată lumea a așteptat o legislație mai prietenoasă. Acum ea există și firmele sau investitorii sînt interesați de astfel de proiecte. Problema este că procedurile sînt complicate, iar respectarea autorităților cere timp. De aceea noi am preferat să concesionăm terenul de la persoane private. Asta nu înseamnă că nu lucrăm cu autoritățile. Vrem și o facem! Dar e mai ușor așa!». Explicația avansată de către reprezentantul ESTSOLAR pare să fie susținută și de către datele statistice. Potrivit raportului Prefecturii, 10 din cele 22 de terenuri concesionate în vederea dezvoltării de parcuri fotovoltaice sînt proprietăți private.

Autoritățile eșuează pe bandă rulantă
O situație interesantă este cea a autorităților locale și județene care au ales să susțină în nume propriu astfel de investiții, prin atragerea de fonduri europene. Cea mai cunoscută dintre acestea este cea de la Giurgeni, administrată de Consiliul Județean Ialomița. Potrivit informațiilor oficiale, proiectul, în valoare de 10 milioane de euro, presupune realizarea unui parc fotovoltaic de 3 gigawați, care ar urma să producă energie electrică în valoare de 1,5 milioane lei anual. Consiliul Județean participă la acest proiect cu 2% din investiție, restul urmînd a fi alocat din fonduri europene. Numai că finanțarea proiectului a fost respinsă la primul termen, cel din aprilie. Oficial, acest lucru s-a întîmplat din cauza lipsei unuia dintre documentele solicitate de către finanțatorii europeni. În fapt, confirmă neoficial surse din cadrul instituției, valoarea avansată per megawat de către Consiliul Județean prin firma care a realizat proiectul este de două ori mai mare decît prețurile înregistrate în acest moment pe piața de profil, respectiv de 3,5 milioane de euro.
Alte două localități care se luptă cu proiecte de investiții în parcuri fotovoltaice sînt Urziceni și Amara. Evident, niciunul dintre ele nu a primit finanțarea. Și, la fel de evident, autoritățile publice infirmă varianta prețului prea mare: «Noi am avut un proiect pentru o investiție care urma să producă sub un megawat. A costat undeva la 26 miliarde lei vechi. Și a fost eligibil dar, din lipsă de fonduri, nu a mai primit finanțare!». Indiferent de situație, un fapt rămîne cert. În decursul ultimului an, costurile instalalării unui parc fotovoltaic care să producă un megawat de energie verde au scăzut la 1,6-1,7 milioane euro, adică de două ori mai puțin decît valorile avansate de firmele de consultanță angajate de autorități.

Fotovoltaica din fundul curții. Interesul pentru parcurile fotovoltaice depășește cadrul strict al administrației publice și dezvoltatorilor specializați, interesați de atragerea fondurilor europene alocate pentru acest obiectiv. Dat fiind potențialul economic al acestei investiții, ea ar putea deveni curînd o afacere la îndemîna oricărui întreprinzător particular. Un calcul aproximativ confirmă faptul că, la o investiție de 40 mii de euro, orice persoană interesată poate achiziționa 120 de panouri fotovoltaice care să permită obținerea unui volum stabil de energie verde echivalentă cu 30 mii lei anual. Toeretic, afacerea poate fi extinsă, singura restricție impusă fiind una cantitativă. Potrivit legislației în vigoare, operatorii de pe piața electrică românească vor avea obligația de a prelua energia electrică produsă în regim privat, cu condiția ca volumul de producție să nu depășească un megawat. Evident, aceasta este doar teoria. În fapt, la acest moment, dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice de pe piața locală așteaptă apariția unei legislații secundare care să statueze această oportunitate de afaceri.

Prin parcurile eoliene ialomițene bate vîntul. Așa cum vă precizam inițial, pe lîngă energia rezultată din parcurile fotovoltaice, Ialomița visează și la energia eoliană. La începutul anului 2011, nu mai puțin de 7 localități de pe teritoriul județului se lăudau cu proiecte de acest gen, aflate în diferite stadii de dezvoltare. Pînă la acest moment însă, niciunul dintre proiecte nu a fost concretizat în vreun fel, iar cei 600 de kilowați cu care se lăudau autoritățile rămîn doar pe hîrtie. Singurul rezultat concret al demersurilor legate de aceste proiecte este cel înregistrat de Consiliul Județean Ialomița. După doi ani de concesionare a terenurilor din zona Giurgeni, autoritățile județene au reușit să obțină venituri de circa 3 milioane lei. Investițiile însă continuă să se lase așteptate...