Absorbția fondurilor europene, un eșec asumat de autoritățile județene

În urmă cu două săptămîni, IPP (Institutul pentru Politici Publice) publica un raport privitor la modul în care autoritățile publice din România au gestionat și gestionează fondurile europene. Potrivit rezultatelor acestui raport, Ialomița se află pe ultimul loc în topul național al județelor, iar șansele sale de revenire sînt, practic, inexistente. Surprinzător este însă faptul că, în ciuda polemicilor naționale legate de acest subiect, oficialii ialomițeni își asumă acest statut și consideră că, în acest moment, absorbția fondurilor europene nu mai reprezintă o prioritate pentru județ!

Un județ sărac lipit pămîntului
Anul trecut, Ialomița a ocupat unul dintre ultimele locuri în ceea ce privește nivelul de trai. De mai multe ori în decursul ultimilor ani, a fost pe primul loc în topul județelor care au înregistrat cea mai mare rată a șomajului. Iar de două săptămîni încoace, Ialomița ocupă oficial ultimul loc în clasamentul național privind absorbția fondurilor europene în perioada 2007-2013. Informația a fost publicată în cadrul unui raport realizat din inițiativa Institutului pentru Politici Publice (IPP) «ca reacție la atitudinea autorităților publice centrale care gestionează fondurile europene care, în acest moment, au tendința să nu asimileze banii europeni celor publici în legătură cu care orice cetățean interesat trebuie să aibă acces neîngrădit la informații».
Extrem de detaliat, raportul are drept bază de informare documente publice apărute în perioada martie-iunie 2011, precum și listele cu proiectele aprobate pe toate Axele Prioritare, respectiv toate domeniile majore de intervenție deschise spre aplicare pentru cereri de proiecte de la lansarea programelor și pînă în prezent. De asemenea, la stabilirea ordinii județelor în clasament, au fost luate în calcul atît proiectele contractate de consiliile județene pentru obiective de interes județean, cît și cele accesate de către firmele din județ, în regim privat. Potrivit informațiilor astfel centralizate, Ialomița ocupă ultimul loc din țară, cu un nivel de absorbție de 55854134 lei, din totalul celor 77707885 lei reprezentînd valoarea totală a proiectelor depuse. Din cei 55854134 de lei atrași, 3169703 lei reprezintă sume atrase în mediul privat. Un amănunt șocant îl reprezintă acela că în același raport este precizat faptul că niciun ONG din Ialomița nu a reușit să acceseze în perioada de referință fonduri europene...

Oficialii județeni au știut încă de anul trecut
Starea de fapt relevată de către raportul IPP este cunoscută la nivelul autorităților județene de mai bine de un an. Astfel, în luna iunie a anului 2010, Independent publica o serie de rezultate intermediare privitoare la această situație alarmantă, însoțite de declarații ale oficialilor județeni interesați de subiect la acel moment. Cităm din context: «Administrațiile locale din Ialomița au atras prin FEADR nu mai puțin de 39,4 milioane de lei din totalul de 5,8 miliarde alocați în cadrul Măsurii 322 privind „renovarea și dezvoltarea satelor“. Este vorba despre Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară Lunca Dunării, Făcăeni și Reviga. În cadrul acestei măsuri, ADI Lunca Dunării a primit 6,2 milioane euro, Făcăeni 2,5 milioane euro, iar Reviga aceeași sumă. Șirul reușitelor administrative se oprește însă aici. La timp pentru a ne permite să spunem că, în urmă cu 2 ani, la prima sesiune de depunere a proiectelor, Consiliul Județean Ialomița habar nu avea unde se depun proiectele la Slobozia. „Am întrebat atunci pe cineva dintre șefi cum să fac și mi-a spus că nici nu știe unde e sediul. Și că să nu mă grăbesc, că mai sînt sesiuni de depunere“ își amintește unul dintre primarii PSD care a depus, ulterior, proiecte în cadrul Măsurii 322. Dovada că sfatul reprezentanților Consiliului Județean Ialomița a fost unul oficial o reprezintă faptul că, la 3 din cele 5 sesiuni de depunere a proiectelor de accesarea a fondurilor europene pentru „renovarea și dezvoltarea satelor“, administrațiile locale nu au participat. Nici ultima sesiune, cea în urma căreia s-a înregistat eșecul răsunător pe care l-am mediatizat luna trecută (niciuna dintre cele 38 de administrații locale care au depus proiecte în cadrul Măsurii 322 nu a primit finanțarea) nu a fost una mai bună. Toate cele 36 de dosare au fost depuse în ultima zi, multe dintre administrații continuînd să completeze dosarele și la o săptămînă după depunerea acestora. Cît despre Consiliul Județean Ialomița, instituția care contabilizează acum gradul de absorbție al fondurilor europene, aceasta se poate lăuda acum cu 0,67% din totalul fondurilor alocate acestei măsuri!».

Silvian Ciupercă își asumă rezultatele
Singurul oficial care a refuzat la momentul respectiv să facă declarații pe marginea acestui subiect a fost președintele Consiliului Județean Ialomița, Silvian Ciupercă. La un an distanță, acesta surprinde însă cu o declarație lipsită de echivoc, care, în opinia noastră, clarifică definitiv poziția administrației județene ialomițene în privința modului în care aceasta înțelege să atragă și să gestioneze proiecte derulate pe bani europeni.
«Românii, săracii Europei, au contribuit cu 3,6 miliarde euro în perioada 2009-2011, dar au absorbit doar 1,6 miliarde. Asta înseamnă că iluzia că putem face ceva pe bani europeni s-a dovedit o mare risipă. Campionii naționali ai absobției (n. red.: județele Iași, Dîmbovița, Dolj, Hunedoara) sînt, de fapt, campionii influenței politice. Acesta a fost, de fapt, un alt mijloc de discriminare politică și economică. Vorbim, pe fondul problemei, de un eșec guvernamental fundamental. Iar încercarea de a pasa responsabilitățile pe spinarea administrațiilor județene și locale nu reprezintă decît o mare gafă. Cum vă explicați că în cazul Ialomiței au fost respinse toate cele 36 de proiecte depuse pe măsura 322, iar în cazul Dîmboviței au fost acceptate toate cele 54 de dosare? Eu cred că nu trebuie să muncim toți pentru cîțiva, aleși pe alte criterii decît cele legate de competență și corectitudine. Administrația județeană din Ialomița este mîndră că a gestionat și realizat cele cîteva proiecte care au primit finanțare în decursul acestor ani. Iar în cazul celor pentru care am încercat, dar nu am reușit, acest lucru s-a întîmplat din considerente care nu pot fi imputate Consiliului Județean. Și îmi exprim speranța că viitorul ciclu economic european va fi regîndit și va avea alte proceduri» a încercat să-și justifice poziția în stilu-i caracteristic Silvian Ciupercă, președintele Consiliului Județean Ialomița.
Dată fiind miza acestei declarații, nu vom cotrazice o poziție atît de tranșantă a unui președinte de Consiliu Județean. Vom preciza însă că două din cele 4 județe nominalizate de către IPP drept campioni ai acesărilor de fonduri europene, respectiv Iași și Dolj, sînt controlate de către PSD! Dîmbovița, situată pe locul doi în clasament, este într-adevăr un județ portocaliu. În schimb Hunedoara, județul care ocupă locul 4, este controlat de către PNL! În aceste condiții, poziția domnului Ciupercă poate fi pusă sub semnul întrebării...

Cinci concluzii ale raportului IPP privind cheltuirea fondurilor europene în România
-rata de absorbție, adică banii efectiv cheltuiți în România pînă la acest moment din fonduri structurale este în continuare foarte mică
-se constată o lipsă gravă de viziune și, corelativ, o incapacitate de negociere a bugetelor adecvate obiectivelor de dezvoltare
-se constată o ineficiență în cheltuirea fondurilor structurale
-există o lipsă majoră de transparență la nivelul autorităților de management în ceea ce privește informațiile privind modul efectiv în care se cheltuiesc în prezent fondurile structurale
-organizarea defectuoasă a informației la nivelul autorităților responsabile este și cauză și efect al lipsei de transparență