EVENIMENT

Ialomița administrativă, între eșec și performanță

Partea plină a paharului: Administrațiile locale gestionează prost investițiile europene
Un raport făcut public de către Instituția Prefectului la începutul lunii decembrie 2011 susține că «derularea investițiilor cu fonduri europene în Ialomița s-a făcut cu dificultate», iar «multe dintre proiecte au înregistrat probleme care au generat întîrzieri» în implementarea lor. Concluziile reprezintă rezultatul unui control desfășurat timp de o săptămînă, în perioada 3-10 noimebrie a.c., în opt unități administrativ-teritoriale ale județului, respectiv în localitățile: Urziceni, Dridu, Coșereni, Grivița, Reviga, Amara, Mihail Kogălniceanu, Făcăeni. Potrivit declarațiilor oficiale, controlul își propune doar monitorizarea stadiului acestor investiții, fără o implicare directă. Prefectul Mădălin Teculescu a declarat că i s-a părut oportun acest demers în contextul în care administrațiile locale susțin că nu există fonduri suficiente pentru finalizarea lucrărilor în curs. «Este doar o monitorizare a stadiului acestor proiecte. Nu dorim să ne implicăm în gestionarea lor și nici nu avem atribuții directe în acest sens» a declarat prefectul Teculescu.

Partea goală a paharului: 50 la sută din Ialomița NU a auzit de finanțările europene
Dacă în cazul proiectelor de investiții realizate sau în curs de finalizare autoritățile județene au confirmat probleme, dificultăți și întîrzieri, în cazul celorlalte localități se constată un dezinteres evident. Potrivit aprecierilor oficiale, autoritățile locale nu fac niciun demers pentru identificarea unor resurse de finanțare și «așteaptă cu mîna întinsă la județ» sume de echilibrare care să permită continuarea unor investiții demarate în urmă cu ani. Mai mult decît atît, susțin oficialii Consiliului Județean, pentru finalizarea investițiilor anuale administrațiile locale au nevoie de sume cuprinse între 70 și 90 milioane lei. În replică, primarii din teritoriu susțin că fondurile gestionate de către autoritățile județene sînt alocate discreționar și că, fără sprijin guvernamental, investițiile nu pot fi finalizate.

30 de administrații locale au beneficiat de investiții în 2012
Campionii investițiilor din fonduri europene
Lista administrațiilor locale care au accesat fonduri guvernamentale sau finanțări europene pentru investiții în anul 2012 este destul de lungă. Potrivit informațiilor furnizate de către Consiliul Județean Ialomița, numărul acestora se ridică la 30. Însă campionii accesărilor de fonduri rămîn cele 8 administrații monitorizate de către Prefectură.
Record investițional la Urziceni: peste 100 de milioane lei! Deși proiectele investiționale de la Urziceni sînt vechi de 6 ani, meritele administrației din Urziceni rămîn incontestabile. Potrivit raportului Instituției Prefectului, la acest moment, Urziceni se bucură de o rețea de apă și canalizare extinsă, în valoare de 7 milioane lei. Investiția a fost finalizată în 2010 dar, începînd cu anul 2008, ea a fost dublată de o a doua, în valoare de 82,6 milioane lei, reprezentînd un proiect de finanțare europeană în cadrul Programului Operațional Sectorial (POS) de Mediu, Axa I, care va permite pînă în anul 2013 extinderea și reabilitarea în totalitate a rețelei de apă la nivelul orașului Urziceni. Pe lîngă acest succes, autoritățile locale din Urziceni au reușit să acceseze și un proiect de reabilitare a infrastructurii tehnico-edilitare și de drumuri pentru dezvoltarea zonelor industriale în municipiul Urziceni, în valoare de 16,2 milioane lei. În ciuda acestor eforturi investiționale, autoritățile din Urziceni continuă să înregistreze probleme în asigurarea resurselor financiare necesare finalizării investițiilor. Potrivit raportului Prefecturii, în cazul proiectului reaplicat prin POS, «din valoarea totală de 460000 euro au fost plătiți pînă la 30 octombrie 2011 din bugetul local 295000 euro, ceea ce reprezintă 64,13% din suma necesară cofinanțării».
Un proiect balnear de 10 milioane euro la Amara. Investițiile din Amara au fost intens mediatizate atît la nivel local, cît și la nivel central. Este vorba despre un proiect de 17 milioane lei, proiect care presupune refacerea integrală a stațiunii, un altul de mai mică anvergură (doar 12 milioane lei) pentru realizarea unei surse proprii de apă și rețea de canalizare acolo unde aceasta încă nu există și un al treilea proiect care a presupus reabilitarea peisagistică a orașului și stațiunii. Desfășurat prin Ministerul Dezvoltării Regionale, cu o contribuție guvernamentală de 13%, acest al treilea proiect are o valoare de 14 milioane lei și înseamnă crearea a 20 de hectare de zonă verde, refacerea lizierei în zona lacului și protejarea conform standardelor europene a lacului Amara. Din păcate, și Amara suferă la capitolul cofinanțare. Potrivit raportului Prefecturii, «datorită sumelor mari derulate și suprapunerii lucrărilor prin implementarea concomitentă a unui număr mare de proiecte, a fost necesară contractarea unui credit bancar (CEC), bugetul local fiind insuficient».

Investiții fără probleme: Făcăeni și Reviga, excepțiile care confirmă regula
Există însă și localități unde stadiul de implementare a proiectelor este cel corect, iar autoritățile susțin că nu au probleme legate de finanțare. Este, de exemplu, cazul investițiilor de la Făcăeni și Reviga, constînd în lucrări de infrastructură edilitară mai complexe. La Făcăeni, de exemplu, s-a dorit «înființarea unei rețele de canalizare menajeră cu stație de epurare, modernizarea unui drum de interes local, renovarea căminului cultural, sat Progresu și înființarea unui centru local de asistență socială». Proiectul, finanțat din FEADR, prin Măsura 322, este în curs de implementare pînă la acest moment, fiind efectuate plăți în valoare de 2109185,88 lei, reprezentînd 23,60% din valoarea totală eligibilă. La Reviga, autoritățile locale au dorit «înființarea rețelei publice de apă uzată-canalizare în sistem unitar și stație de epurare, reabilitarea rețelei de alimentare cu apă, grădiniță copii, modernizare rețea stradală și dotarea căminului cultural în comuna Reviga. Investiția se află în plin proces de execuție, a fost finalizată în proporție de 65 la sută și are o valoare totală de 9,2 milioane lei». În același context se înscrie și investiția accesată de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară «Lunca Dunării» care include localitățile Mihail Kogălniceanu, Gura Ialomiței și Giurgeni. Deși cele trei administrații (Mihail Kogălniceanu, Gura Ialomiței și Giurgeni) au nevoie la sfîrșitul acestui an de circa 400 mii lei pentru a asigura o cotă de cofinanțare impusă de finanțator, autoritățile locale susțin că au soluții de cofinanțare și garantează că cele 6,2 milioane euro, valoarea totală a investiției, nu vor fi pierdute.

SAPARD, prima dragoste administrativă
Saga proiectelor de investiții în infrastructura edilitară la nivelul județului Ialomița a debutat în 2004, prin programul SAPARD și investițiile județene legate de implementarea rețelelor de apă. Estimările oficiale de la acel moment avansau cifra de 30 milioane lei, bani care au fost îngropați în rețele de apă și canalizare la nivelul a 16 localități din județ. După 4 ani de la săparea primului canal, multe dintre aceste proiecte păreau definitiv compromise, iar cele care funcționau sau încă mai funcționează, sînt ineficiente. Mai mult decît atît, speriați de această nouă povară administrativă, primarii localităților au așteptat expirarea termenelor legale de monitorizare pentru a concesiona serviciile de apă ale localităților. Iar deasupra tuturor, Consiliul Județean Ialomița, autorul moral al acestui efort civilizator, continuă să asiste neputincios la îngroparea definitivă au unor sisteme care ar fi trebuit să asigure prosperitatea și integrarea europeană a comunităților.

Jumătate din frontul administrativ doarme în bocancii statului
Raportul dintre administrațiile care au gestionat fonduri guvernamentale și europene și «celelalte» este aproape egal. Pe cale de consecință, concluzia logică ar fi că jumătate din primarii ialomițeni au dormit în bocancii statului, pe banii contribuabilor care i-au ales acum 4 ani.
Autoritățile sînt indulgente. Dacă în cazul investițiilor aflate în derulare problemele întîmpinate au fost mediatizate constant în decursul acestui an, în cazul celorlalte administrații locale, autoritățile județene au păstrat o tăcere prudentă. Singurul care a făcut cîteva aprecieri globale vizavi de situație este prefectul Mădălin Teculescu. Acesta a declarat drept reacții la concluziile prezentate în raportul citat mai sus: «Este doar o monitorizare a stadiului acestor proiecte. Nu dorim să ne implicăm în gestionarea lor și nici nu avem atribuții directe în acest sens. Dar demersul este necesar și, credem noi, oportun. Astfel, opinia publică poate sesiza care sînt administrațiile care s-au străduit să acceseze fonduri europene, dar și care sînt cele care nu au avut niciun fel de preocupări în acest sens». În afara declarațiilor prefectului Mădălin Teculescu, și ele destul de vagi, nimeni nu tulbură somnul administrativ al primarilor ialomițeni. Solicitat în repetate rînduri să facă declarații pe această temă, președintele Silvian Ciupercă a refuzat, pretextînd că autoritățile locale beneficiază de autonomie administrativă.
Primarii sînt indiferenți. Lista administrațiilor care nu au atras niciun fel de investiții în 2012 este lungă. Motivațiile pentru care fondurile nu au fost accesate sînt însă aceleași. Am ales, la întîmplare, trei primari ialomițeni pentru a le nominaliza. Nicolae Mihăilă, primarul de la Buești explică de ce a renunțat să mai lupte anul acesta. «Așa este, nu avem nicio investițiie în 2012. Dar știți cum e... Hîrțogărie multă, bani cheltuiți degeaba și, de rezolvat, nu se rezolvă nimic! Am avut 4 proiecte depuse în doi ani, unul pe fonduri guvernamentale, trei pe europene. Au fost eligibile, dar nu au primit finanțare. Ne e și frică să mai facem studii de fezabilitate, că le facem degeaba, doar cheltuim banii...». La Gheorghe Doja, primarul Mihai Ion susține că are două proiecte în derulare pentru care așteaptă bani: «Știu că sîntem pe listă. Dar noi avem două proiecte. Unul pentru o bază sportivă și celălalt pentru un parc. La baza sportivă lucrările s-au oprit la jumătate, că firma nu lucrează neplătită. Iar la parc, am prevăzut 200 mii lei din bugetul pe anul viitor și mai așteptăm 400 de la Ministerul Mediului. Asta dacă o să-i primim, că și pentru baza sportivă am avut promisiuni și s-a ales praful de ele!». Cocora este a treia Primărie unde am sunat pentru un punct de vedere. Primarul Sorin Lefter spune însă că orice declarații sînt inutile, fiindcă banii oricum nu vin: «Am depus și eu documentații și proiecte pînă mi s-a urît. Ce să vă mai spun?! V-aș spune eu multe, dar oricum e degeaba. Așa că mai bine tac și nu vă mai spun nimic. Dumnezeu cu mila!»

Sistemul de management integrat al deșeurilor din mediul rural suferă cronic
Dridu, Coșereni și Grivița sînt doar trei dintre epicentrele faimoaselor proiecte de «implementare a sistemului de management integrat al deșeurilor». Deși fondurile de care au beneficiat (cifrate în jurul unui milion de euro!) au fost considerate inițial suficente pentru asigurarea acestor servicii, la acest moment, concluziile autorităților județene sînt îngrijorătoare.
Trei, Doamne, și toate trei! Astfel, la Dridu, «proiectul s-a finalizat la 30 noiembrie 2010 (...) însă serviciul de salubrizare SC Eco Vest Codrii Vlăsiei SRL nu este funcțional. Acesta a fost înființat în data de 9 mai 2011 (...), dar personalul nu a fost angajat, datorită lipsei resurselor financiare și întîrzierii înregistrării Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Eco Vest Codrii Vlăsiei, precum și achitării contribuțiilor membrilor asociației la cofinanțarea proiectului». Mai mult decît atît, în urma finalizării proiectului și depunerii cererii de plată finale, s-a constatat faptul că beneficiarul, respectiv Consiliul Local Dridu, ar trebui să restituie Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului circa 160 mii euro. La Coșereni, explică același raport, «s-a început încheierea de contracte de salubrizare cu gospodăriile celor trei comune, dar acțiunea se desfășoară foarte greu, din cauza faptului că populația nu a fost conștientizată suficient și, din acest motiv, refuză încheierea acestora. Gradul de colectare a banilor este foarte mic, existînd pericolul blocării activității de colectare și transport a deșeurilor pentru toate cele trei localități». Iar la Grivița, deși situația este sub control, «se întîmpină greutăți în colectarea taxei de salubrizare de la populația din cele patru localități».
(articol apărut în Independent nr. 575/14.12.2011)