EVENIMENT

Mai există viață după criză?

Ialomița, un deșert economic

Cu doar puțin peste 4500 de firme active (cu 30% mai puțin decît în urmă cu 3 ani), Ialomița a devenit un deșert economic în care rezistă numai cei care se adaptează. Teoretic, această adaptare presupune reducerea investițiilor, scăderea cheltuielilor, diminuarea numărului de angajați... Practic, la toate aceste neajunsuri statul obligă marii contribuabili, dar mai ales firmele mici și mijlocii, la evaziune fiscală, afaceri în zona «gri» a economiei și chiar escrocherii financiare. Independent a reușit, de-a lungul ultimilor ani, să prezinte majoritatea practicilor amintite mai sus, atît cele pozitive, cît și cele ilegale. Încercăm astăzi o altfel de abordare a acestui subiect, una care să permită cititorilor formarea unei opinii neviciate de interpretări panicarde.

Pulsul economic al județului la bursa locurilor de muncă
Vineri, 27 aprilie 2012, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Ialomița a organizat una dintre cele patru burse anuale. Din numărul total de 593 de agenți economici invitați, doar 48 au răspuns prezent invitației. Deși procentul nu este relevant (potrivit oficialilor instituției acest procent se păstrează de 10 ani), el confirmă lipsa de atractivitate a acestor burse organizate pentru agenții economici din județ. Aceeași concluzie poate fi aplicată și în cazul șomerilor ialomițeni aflați în căutarea unui loc de muncă...
C-o bursă toți sîntem datori Vineri, 27 aprilie a.c., la orele 9,00, în fața Clubului Tineretului din Slobozia peste 400 de șomeri în căutarea unui loc de muncă s-au călcat în picioare încercînd să scape de corvoada căutării unui post vacant. Acțiunea, una mai degrabă formală, reprezintă însă un barometru fidel al stării de spirit al forței de muncă din județ. «Trebuie să vin, că altfel pierd șomaju’... Am auzit că unii mai și găsesc de muncă, da’ eu nu cred. De cîte ori găsesc ceva convenabil pe listele de la AJOFM și sun la firmă îmi spun că s-a ocupat!» ne explică Daniel Gheorghe, unul dintre șomerii aflați în fața Clubului Tineretului. Flori Popescu are 25 de ani și un loc de muncă stabil. A venit să caute ceva mai bun: «Vreau altceva. Vreau să fiu plătită mai bine. Dar nu prea găsesc...». Încercăm să aflăm de la ea ce impresie i-au făcut reprezentanții firmelor prezente: «Nu vreau să vorbesc de rău pe nimeni. E rău doar că ne dau afară. Și că, de multe ori, nu plătesc nici ultimul salariu. Așa e la patronii ăștia. Cred că ești proprietatea lor și că trebuie doar să muncești!». În ciuda acestei opinii cvasigenerale, șomerii se înghesuie la interviuri. Numărate din ochi, cele 48 de firme anunțate se dovedesc a fi mai puține. Oferte sînt pentru toate «gusturile», de la sudori la coafeze. Unul dintre reprezentanții unei firme de instalații ne declară anonim: «Avem nevoie de trei sudori. Spre surprinderea mea, s-au interesat și femei. Nu pot să le spun că nu le putem accepta, ar fi discriminatoriu... Așa că încerc să le descurajez cum știu eu mai bine. Pînă acum a ținut, dar mai știi?!».
Firmele caută «personal calificat» Concluzia aparține directorului AJOFM Ialomița, Ion Mihălțeanu. Acesta a declarat pentru Independent că, în opinia lui, majoritatea firmelor prezente, dar și cele cu care Agenția colaborează în mod curent, nu-și permit să mai califice forța de muncă de pe piață: «Discutăm permanent cu reprezentanții firmelor prezente. Concluzia care se desprinde e că își doresc forță de muncă gata calificată. Nu mai au timp să aștepte formarea la locul de muncă. Dar piața nu oferă întotdeauna personal calificat. Una dintre firme, pe zona Țăndărei, caută de mai multe luni un inginer automatist. Este un vid de specialiști. Se caută, un alt exemplu, ingineri în domeniul construcțiilor. Nu îi avem! Iar femeile, atunci cînd se potrivesc profilului căutat, sînt evitate. Firmele spun că există riscul ca acestea să rămînă însărcinate...». În pofida acestor probleme cu care se confruntă piața locală a forței de muncă, datele statistice înregistrează un trend pozitiv. Față de același trimestru din anul 2011, în 2012 rata șomajului a scăzut, în medie, cu aproape două procente, ajungînd în luna martie la un prag de 7,45 la sută. Un alt paradox îl constituie faptul că la bursa de vineri, numărul locurilor de muncă care au presupus studii superioare au fost extrem de puține. Astfel, din cele aproximativ 200 de locuri oferite de angajatori, doar 7 au fost condiționate de existența unor studii universitare...
Mediu ostil pentru afaceri În ceea ce privește angajatorii prezenți, părerile acestora sînt împărțite. În timp ce unii dintre ei se declară dezamăgiți, alții susțin că mai există încă motive de optimism. «Mediul de afaceri din Ialomița este în declin. Din punctul nostru de vedere, ca și transportatori, putem spune faptul că economia nu merge. Noi ca și societate am fost nevoiți să ne îndreptăm atenția către spațiul comunitar. Aici în țară nu mai avem ce să transportăm. Astfel, am luat decizia să facem transport internațional în țările din Uniunea Europeană. Cînd vedem că mașinile stau în curte este semn că economia nu se învîrte. Căutăm acum șoferi experimentați care să știe să circule pe mașinile pe care le avem» susține Vasile Caragiu, reprezentat al firmei de transport Vlase. Liliana Ion, reprezentat al firmei Cargo, susține însă că mediul de afaceri este suficient de prietenos pentru a rămîne optimistă: «Mediul de afaceri din Ialomița, văzut prin ochii noștri, ai constructorilor, este unul prietenos. Avem posibilitatea să colaborăm mai mult, să ne dezvoltăm mai mult. Criza, evident, ne-a afectat și pe noi. În ultimii trei ani, am înregistrat o scădere a numărului de lucrări, dar facem eforturi pentru a menține o oarecare stabilitate. Ne-am mobilizat repede pentru a face față pe piață. Venim cu prețuri mai bune decît concurența, mînă de lucru mai ieftină și materiale de lucru performante...». Un al treilea reprezentant, atipic pentru bursa lunii aprilie, este Cristian Ursu, reprezentantul Clubului Sportiv Satori. Acesta se declară satisfăcut de mediul de afaceri, dar dezamăgit de lipsa de implicare a administrație locale și județene. «Ceea ce mă nemulțumește este lipsa de implicare a administrației locale. Cred că e nevoie de sprijin administrativ concret și de reacții imediate din partea autorităților. Altfel, investițiile și oportunităție care apar în județ sînt pierdute, uneori definitiv. Iar la Slobozia exemplele sînt multe și de notorietate!» a declarat acesta.

Raport sumbru: Ialomița, pe ultimul loc în topul firmelor active
Mediul de afaceri din Ialomița este în cădere liberă. Sîntem pe ultimul loc în topul firmelor active existente la nivel național. În întreg județul avem puțin peste 7 mii de comercianți care mai întreprind cîte ceva pe ici, pe colo...
Sîntem pe primul loc... de la coadă Un raport al Oficiului Național al Registrului Comerțului, întocmit la sfîrșitul lunii februarie 2012, arată că Ialomița nu stă bine deloc la capitolul mediu de afaceri. Potrivit respectivului document, sîntem pe ultimul loc în ceea ce privește numărul firmelor active. La nivelul întregii țări, la 29 februarie 2012, funcționau un număr de peste 946 de mii societăți comerciale. Dintre acestea, puțin peste 284 de mii reprezentau persoanele fizice autorizate, iar restul de 662 de mii erau reprezentate de persoanele juridice. În județul Ialomița, existau puțin peste 7 mii de comercianți, dintre care 2808 persoane fizice autorizate, iar persoane juridice 4667. Sîntem întrecuți chiar și de județele mai sărace precum Giurgiu, unde există 7805 comercianți, Teleorman, cu 11719 comercianți, sau Vaslui, cu un număr de peste 10 mii de comercianți activi. Aceeași performanță negativă a fost obținută de Ialomița și anul trecut. Rapoartele Oficiului Național al Registrului Comerțului, întocmite la 31 ianuarie 2011, poziționau Ialomița pe ultimele locuri în ceea ce privește numărul firmelor active. Anul trecut abia atingeam cifra de 7 mii de comercianți.
Mai puține suspendări Și totuși stăm bine în ceea ce privește numărul de suspendări. Același raport al Oficiului Național al Registrului Comerțului arată că cifra suspendărilor activității societăților comerciale înregistrată în Ialomița a scăzut, între 1 ianuarie-29 februarie 2012, cu 55 de procente. Astfel, de la 29 de societăți suspendate în aceeași perioadă a anului 2011, anul acesta s-au înregistrat doar 13. Și la nivel național se înregistrează o scădere. De la 101 suspendări înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului, între 1 ianuarie-28 februarie 2011, în aceeași perioadă din 2012 s-au înregistrat doar 79 de suspendări.

Blitz-interviu cu Marian Stroe, practician în insolvență
«Mediul de afaceri este viciat de țepari!»
Părerea specialiștilor contează. Independent a discutat despre mediul de afaceri ialomițean în contextul actual, cu Marian Stroe, unul dintre practicienii în insolvență cu experiență din Ialomița. Lucrează de 12 ani în această branșă, a fost solicitat de sute de ori și este singurul expert din cei șase pe care i-am contactat care a avut curajul de a-și asuma responsabilitatea unui punct de vedere argumentat.
-De ce firmele ajung să aibă datorii foarte multe?
-Nu totul se întîmplă din cauza administratorilor. Foarte multe probleme apar din cauza țeparilor care apelează la serviciile unor societăți fără să mai plătească. Așa ajung multe firme în insolvență. Putem spune că mediul de afaceri din Ialomița este viciat de țepari!
-Care este dinamica radierilor în 2011?
-În anul 2011, comparativ cu anul 2010, se observă o creștere cu 15 procente în ceea ce privește numărul societăților care au fost radiate.
-Ce ar trebui să știe adiministratorii firmelor?
-În momentul în care pornește o afacere, un administrator trebuie să-și efectueze calculele foarte bine. Să reducă pe cît de mult poate creditările de la bănci sau contractele de leasing. Multe firme intră în insolvență tocmai pentru că nu pot plăti creditele. De asemenea, trebuie să-și orienteze activitățile către realizarea de profit.

Statistici îngrijorătoare: 189 de firme executate prin insolvență
Datoriile acumulate la bugetul de stat au adus firmele din Ialomița în pragul insolvenței. Anul 2011 a însemnat pentru mediul de afaceri ialomițean o creștere cu 42,5% a societăților aflate în insolvență. Creanțele acestora către stat erau de peste 139 de milioane de lei...
2011, anul marilor datornici Anul trecut, inspectorii fiscali din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Ialomița au aplicat măsura insolvenței pentru un număr de 189 de agenți economici din județ. Cei mai mulți dintre datornicii la stat au fost reprezentați de firmele mici, în număr de 177. De asemenea, din numărul total al datornicilor, 12 reprezintă societățile mijlocii. Comparativ cu 2010, an în care această măsură a fost aplicată unui număr de doar 133 agenți economici, procentul firmelor aflate în insolvență a crescut în 2011 cu 42,5%. Cumulată, valoarea datoriilor la bugetul de stat a contribuabililor mici și mijlocii din județul Ialomița, înregistrată în 2011, a fost de peste 139 milioane de lei. În schimb, în 2010, datoriile firmelor din județ către bugetul de stat a fost de aproximativ 40 de milioane de lei. «Într-adevăr, ne confruntăm cu o creștere de la an la an a numărul societăților comerciale în insolvență. Criza încă persistă, iar contribuabilii nu mai pot să își acopere debitele. Pînă cînd nu vom scăpa de acest flagel numit criză mari așteptări nu putem avea...» a declarat Dănuț Dobrotă, directorul executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice Ialomița.
Doar 1% datorii recuperate Chiar dacă au intrat în insolvență, firmele ialomițene nu au reușit să își acopere debitele înregistrate. Din cele peste 139 milioane de lei, inspectorii fiscali au reușit să recupereze de la datornici, prin măsura insolvenței, doar un milion și jumătate de lei. Exprimată în procente, această sumă înseamnă doar 1,09% din totalul debitelor. Aceste datorii au fost recuperate de la un număr de 35 de agenți comerciali aflați în insolvență. Comparativ cu 2011, în 2010 măsura insolvenței a adus la bugetul de stat aproximativ două milioane și jumătate de lei. Respectiva sumă a fost recuperată de la un număr de 43 de agenți economici...

Insolvență-reoganizare-faliment
Unde se duc firmele, cînd se duc?
Pentru majoritatea oamenilor, insolvența, reorganizarea și falimentul sînt noțiuni al căror înțeles este vag. De aceea am considerat necesar să facem cîteva precizări legate de aceste noțiuni economice...
Un singur termen, trei înțelesuri Insolvența, reorganizarea și falimentul sînt trei noțiuni economice al căror înțeles este greu de deslușit. Insolvența este adeseori confundată atît cu falimentul, cît și cu reorganizarea unei societăți comerciale. Legislația românească vine însă să lămurească aceste aspecte. Potrivit Legii insolvenței 85/2006, «insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile». Același act normativ specifică faptul că reoganizarea și falimentul sînt măsurile pe care le are la îndemînă administratorul unei societăți comerciale, aflată în stare de insolvență. «Adeseori termenii se confundă. Insolvența presupune că firma are datorii. Reorganizarea și falimentul sînt urmările stării de insolvență. Măsura de reorganizare presupune ca firma în insolvență să funcționeze normal sub controlul creditorilor, al judecătorului sindic și al administratorului judiciar».
Un singur om, mai multe funcții «Dacă nu reușește, intră în faliment!» întărește ideea Marian Stroe, unul dintre cei mai vechi practicieni în insolvență din Ialomița. Deși cele mai multe dintre firmele aflate în stare de insolvabilitate aleg reorganizarea, puține reușesc să scape de faliment. «Măsura reorganizării este benefică, dar puține firme se salvează. Totul depinde de administrator și de felul în care reușește să achite datoriile...» explică Marian Stroe. De exemplu, anul trecut, în Ialomița, doar 10% dintre firmele aflate în reorganizare au reușit să își redreseze situația economică. În aceste condiții, persoana care aplică măsurile de reorganizare sau faliment unei societăți aflate în incapacitate de plată a datoriilor, deci în insolvență, este practicianul în insolvență. Dacă firma alege reorganizarea, practicianul devine administrator judiciar, iar în cazul falimentului, lichidator judiciar...

10 Mai 2012, 08:37 (12965 vizualizări - 6 comentarii)