EVENIMENT
Utopia Siret-Bărăgan
De cîțiva ani încoace, utopia numită Canalul Siret-Bărăgan a ajuns să inflameze discursurile oficiale. În Ialomița, primul care a repovestit despre această investiție salvatoare pentru Ialomița a fost fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, acum vreo doi ani, la o Zi a Porumbului. De-atunci, a curs multă apă pe Siret, dar acesta nu s-a mai revărsat. S-a revărsat, în schimb, tolba cu promisiuni electorale. Iar canalul Siret-Bărăgan este una dintre cele mai frumoase. La fel de frumoasă ca cei 400 de kilometri de autostradă promiși de guvernul Boc la începutul guvernării sale...
O investiție de 4,5 miliarde de euro
Conform datelor oficiale, investiția în finalizarea canalului Siret-Bărăgan se ridică la un 4,5 miliarde de euro. Început în 1985, obiectivul ar putea fi finalizat, teoretic, în minimum 5 ani. În cazul în care ar fi finalizat, prin irigarea zonei, s-ar obține un profit estimat la 300 milioane de euro. Asta ca să nu mai vorbim despre celelalte posibile avantaje, respectiv eliminarea inundațiilor, turismul sau transportul ieftin de mărfuri... De la teorie la sume investite, drumul e însă lung. În ultimii ani, guvernele au alocat bani cu țîrîita în proiect. Totuși, în 2007 a fost finalizat un segment de 5,7 km de canal care a costat 10 milioane lei. Totodată, au fost începute lucrările pe alți 37 din cei 44,3 km care, împreună cu primul segment, ar însemna finalizarea primului tronson de 50 km, în zona Vrancea-Galați-Brăila. În 2009 a fost anunțat un buget de 5 milioane lei, dar ulterior lucrările au fost înghețate. Ce se știe însă cu siguranță este faptul că, la momentul în care a fost proiectat, se estima că va putea iriga 5% din suprafața agricolă a României, respectiv 700 mii de hectare. În 2003, proiectul de oportunitate a fost refăcut. Potrivit estimărilor de la acel moment, creșterile de producție în cazul în care s-ar fi realizat canalul ar fi fost imense: de 320000 tone de grîu, 513000 tone de porumb, 60000 tone floarea soarelui și aproape 2 milioane de tone de furaje. Asta înseamnă că, teoretic, investiția va putea fi amortizată în 10 ani...
Zvonuri electorale cu chinezi
În urmă cu o lună de zile un nou val de promisiuni electorale legate de investiția în canalul Siret-Bărăgan frisona mass-media. Potrivit informațiilor de la acel moment (preluate oficial de pe un site obscur, specializat în informații «despre managementul apei») investitorii chinezi ar fi interesați, în cadrul unui parteneriat public privat, să preia sarcina acestei investiții și să ofere celor 5 județe străbătute de canal, printre care și Ialomița, un nou viitor. Pe lîngă avantajele prezentate mai sus, în versiunea «chinezească», investiția va presupune și amenajarea a 5 porturi turistice care să revigoreze economic domeniile complemetare agriculturii. Ele urmează a fi amplasate în orașele Mărășești, Focșani, Rîmnicu Sărat, Buzău și... în comuna Dridu. De asemenea, canalul va reduce simțitor costurile cu energia electrică folosită la irigații și va face posibilă aducerea apei pe terenuri neirigate în prezent. Pînă în zilele noastre însă, din această utopie frumos înșirată pe hărtie, au fost construiți 11 kilometri, iar pentru finalizarea a 50 de kilometri, primul din cele 4 tronsoane proiectate, sînt necesare aproximativ 350 milioane euro.
Pro și contra în Ialomița
În ciuda realității existente, oficialii consiliului Județean Ialomița subscriu fără rezerze la această investiție utopică, cu iz electoral. Ioan Martin, vicepreședintele Consiliului Județean Ialomița și unul dintre susținătorii fervenți ai proiectului, declară că lungimea canalului se va dubla, practic, prin includerea Ialomiței în acest circuit.
«Regularizarea debitelor din amonte și legarea canalului Siret-Bărgan de Ialomița va dubla, practic, lungimea cursului de apă care poate fi exploatat pentru irigații. Sigur, e nevoie de o serie de studii privind oportunitatea acestui demers, dar sîntem convinși că toată valea Ialomiței va putea deveni zonă irigabilă după finalizarea canalului, chiar dacă acesta investiție se oprește, practic, la Dridu» susține Ioan Martin.
La celălalt capăt al unei virtuale mese a dezbaterilor locale pe această temă, ialomițeanul Viorel Nica, președintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru irigații din România, susține că sîntem la ani lumină distanță de acest obiectiv și că irigațiile pe cursul Ialomiței nu sunt posibile. «E un proiect stufos, blocat în acest moment la Ministerul Agriculturii. Există, într-adevăr, un plan de reabilitare și extindere, iar o delegație din Minister se află în acest moment în China, pentru negocieri. Dar canalul se oprește la Dridu, iar irigațiile de asemenea. Pentru Ialomița soluția o reprezintă umplerea canalelor de irigații și deversarea acestora în canale de desecare. Asta presupune investiții punctuale, bani suplimentari cheltuiți în refacerea acestor canale... Nu cred că e nici posibilă, nici permisă, irigarea din rîul Ialomița. Asta ca să nu mai pomenesc de faptul că o parte a investiției în canalul Siret Bărăgan s-a depreciat și trebuie refăcută...» a completat Viorel Nica.
Canalul Siret-Bărăgan în cifre și date
-Suprafața de aproximativ 700000 hectare propusă a fi alimentată cu apă pentru irigații din Canalul Magistral Siret-Bărăgan este situată în Spațiul Siret-Ialomița, în partea de Sud-Est a României, pe teritoriul cuprins între zona de confluență a rîului Trotuș cu rîul Siret la Nord, rîul Ialomița la Sud, limita sistemelor de irigații existente alimentate din Dunăre la Est.
-Canalul ar putea prelua 21000000 metri cubi de apă din bazinul Siretului, pe lîngă cei 16000000 metri cubi preluați de Acumularea Călimănești, cel mai important baraj de pe rîu, eliminand riscul unor viituri catastrofale, ca cea din iulie 2005.
-În acest spațiu, dar și în cel învecinat, mai ales cel montan și submontan, creșterea animalelor are o veche tradiție. Se apreciază că numărul de ovine, bovine și porcine se poate dubla sau chiar tripla ca urmare a amenajărilor pentru irigații. Ca urmare, există o puternică bază pentru dezvoltarea unor abatoare, fabrici de preparate din carne, produse lactate.
-Canalul magistral Siret-Bărăgan asigură fără pompare apa pentru irigarea suprafețelor amplasate pe malul stîng (aproximativ 80% din suprafață) din lacurile de acumulare existente.
-Energia electrică necesară este de aproximativ 2-4 ori mai mică decît cea utilizată la suprafețele deja amenajate.
-Prin realizarea Canalului și a amenajărilor pentru irigații se pot obține următoarele sporuri anuale de recoltă: grîu 330000 tone, porumb 513000 tone, soia 32000 tone, floarea-soarelui 60000 tone, furaje 1800000 tone, struguri 133000 tone.
-O altă întrebuințare oferită Canalului, în afara agriculturii, este folosirea sa ca și cale de navigație. Ar permite transportul de mărfuri și de călători, de la Focșani și Brăila pînă la nord de București.
18 Septembrie 2012, 19:36 (9873 vizualizări - 0 comentarii)
