Proiectele europene de gestionare a deșeurilor intră în insolvență

La 16 iulie 2009, cele 150 de gropi de deșeuri neconforme de pe teritoriul județului au fost, oficial, închise. Data nu reprezintă mare lucru, anul însă da. Pentru că, în aceeași perioadă, Ialomița lansa la apă cinci proiecte finanțate din fonduri europene prin care se încerca crearea unei alternative la sistemul județean de gestionare a acestor deșeuri. Proiectele au strîns sub aceeași umbrelă cam jumătate dintre comunele județului și majoritatea orașelor, iar autoritățile județene au declarat că implementarea lor este o reușită indubitabilă. În anul următor, în plină campanie de mediatizare a succesului, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ECO 2008 de la Sfîntu Gheorghe, prima beneficiară a fondurilor, înregistra datorii de 1,4 milioane de lei... La doi ani și jumătate de la acel moment, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ECOO 2009 Țăndărei se află la un pas de insolvență. Săptămîna trecută, Consiliul Local al orașului Țăndărei s-a reunit (și) pentru a dezbate un raport care viza activitatea societății în ultimii doi ani...

Cine bate seara la ușa administrației din ºăndărei?
Răspunsul corect ar fi insolvența. Joi, 27 septembrie a.c., în cadrul Consiliului Local Țăndărei a fost făcut public un raport al SC ADI ECOO 2009 SRL Țăndărei, societate înființată pe scheletul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ECOO Țăndărei în care sînt membre localitățile Giurgeni, M. Kogălniceanu, Movila, Platonești, Săveni, Sudiți, Ograda și Țăndărei. Potrivit raportului, sereleul înființat în martie 2011 a preluat printr-un protocol activitatea economică a Asociației «cu tot ce însemna patrimoniul destinat acestei activități, cu excepția datoriilor către bugetele de stat și bugetele fondurilor speciale înregistrate la acea dată, lucru neacceptat de ANAF Ialomița». Altfel spus, pentru a nu returna fondurile europene pompate în această Asociație (peste un milion de euro potrivit documentelor oficiale), administrația din Țăndărei a creat o societate pe spinarea căreia să se poată descărca efectele incompetenței manageriale ale membrilor Asociației. La un an de la această golănie administrativă, administrația locală se confruntă cu efectul de bumerang al deciziei. Potrivit declarațiilor administratorului societății, Iulian Barbu, firma se află în pragul insolvenței și are datorii de 140 mii lei. «Situația este cunoscută din 2010! Și trebuie să țineți cont că, deși societatea și-a gestionat singură activitatea, nu a existat nicio modalitate legală prin care să poată solicita sprijinul membrilor Asociației» a declarat acesta în încercarea de a justifica falimentul firmei care i-a fost încredințată.

Primarul Cristian Roman se spală pe mîini
Trecînd peste cheltuielile greu de justificat pe care le-a efectuat în anul din urmă (de exemplu, pentru stația de colectare de lîngă oraș au fost achiziționate motocoase pentru toaletarea spațiilor verzi) și peste salariile celor aproximativ 50 de angajați, din raport reiese un fapt revoltător. Deși a fost dimensionată pentru a deservi 34 mii de beneficari, după un an de zile au fost încheiate contracte de prestări servicii cu doar 8500. Iar efectele acestei politici iresponsabile produc acum un efect de bumerang. În pofida situației îngrijorătoare în care se află Asociația pe care acum o conduce, primarul Cristian Roman nu pare a fi îngrijorat. Imediat după închiderea ședinței de Consiliul Local, el a făcut o declarație în care acuză voalat fosta administrație și susține că există soluții pentru evitarea falimentului: «Aceasta este situația la momentul preluării Primăriei de către mine. Am tot interesul să se facă lumină și am și soluții pentru evitarea intrării în insolvență a Asociației. De fapt, nici nu poate fi vorba despre acest lucru și nici nu există pericolul returnării fondurilor europene. Vom face o eșalonare de plată și, începînd cu 1 ianuarie 2013, vor fi plătite cotizațiile care vor stinge această creanță către bugetul de stat. Numai Primăria Țăndărei cotizează cu 800 milioane lei vechi. Iar soluția de viitor este introducerea unei taxe obligatorii de salubrizare...». Tradusă, declarația primarului orașului Țăndărei confirmă faptul că administrația intenționează să descarce proasta gestionare a acestor proiecte în buzunarele contribuabililor. Care vor plăti din nou de două ori. O dată din bugetul local prin taxe și impozite și a doua oară din buzunarele proprii, prin intermediul unei taxe obligatorii de salubrizare...

Socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea de la orașe și sate
Vestea bună este că această ultimă taxă, cea de salubrizare, va fi mai mică pentru locuitorii din Țăndărei și localitățile afiliate ADI ECOO. Adică, față de cei 9 lei per capita pe care îi plătesc acum (cel mai mare preț din județ), vor plăti cu 20 la sută mai puțin. Veștile proaste sînt însă mai multe. Spre exemplu, localitatea Platonești nu a plătit niciodată cotizația, iar primarul comunei, Florinel Negraru, a amenințat public în repetate rînduri că se retrage din Asociație. Adăugați la acest fapt acuzațiile făcute publice în cadrul ședinței de vineri, potrivit cărora administrațiile membre refuză să coopereze la încheierea contractelor individuale sau faptul că la Sudiți nu există niciun contract încheiat în decursul unui an și aveți un prim crîmpei de imagine a acestui puzzle uriaș în care Uniunea Europeană a pompat circa 8 milioane de euro...
Ce se întîmplă în cazul celorlalte asociații? Situația e la fel de dramatică, am spune noi. Noul primar al comunei Munteni Buzău, președintele asociației ADI ECO de la Sfîntu Gheorghe, Stan Florin ne-a declarat că oamenii au renunțat demult la contracte. «Lumea nu are bani să plătească. Și chiar dacă are, nu vrea să plătească. Asta ca să nu mai vorbim că mulți și-au pus în tomberoanele alea de le-au primit varză, murături... Că sînt bune, de ce să mint?, l-aș mînia pe Dumnezeu!». La celălalt capăt al județului, primarul de la Adîncata, Gheorghe Marin, cooptat și el într-o astfel de asociație cu epicentru la Dridu, și-a luat lumea în cap și s-a afiliat la o structură similară tocmai în Prahova. Și exemplele pot continua...
Cît despre taxa unică de salubrizare, singura care a implementat o astfel de invenție administrativă este Primăria Slobozia. Decizia a fost adoptată în noiembrie 2011 și a fost justificată astfel: «La acest moment, doar 66% dintre contribuabilii slobozeni plătesc această taxă. Restul de 34% nu plătesc această taxă, nu au contracte încheiate și depozitează gunoiul în containerele asociațiilor de proprietari sau pe terenurile virane»...