POLITICĂ

Ialomița electorală

Alegeri parlamentare «hand-made»

La aproape o lună de la alegeri, Ialomița se întoarce în matcă. Parlamentarii se întorc în Parlament mai mulți, politicienii revin la vechile năravuri, primarii răsuflă ușurați pînă anul viitor... iar electoratului nu-i mai pasă de nimic! Zarurile au fost aruncate! Și, totuși... O analiză neexhaustivă a rezultatelor acestor alegeri se impune. Pentru că dincolo de «căratul la vot», dincolo de surpriza pe care a produs-o PP-DD și dincolo de victoria zdrobitoare a USL, rezultatele alegerilor din Ialomița ascund secrete pe care niciun oficial nu le mai vrea devoalate. Și tocmai de aceea încercăm să le descoperim noi. Poate dumneavoastră sînteți interesați...

Dați cîte două, să ajungă la toată lumea
Așa cum v-am explicat în numeroase rînduri, fiecare primar ales gestionează o masă electorală care poate reprezenta cam 60% din electoratul respectivei localități. Pentru că spațiul pe care îl avem la dispoziție nu permite, nu vom detalia. Ce vom explica însă cu date și cifre exacte este cum au ratat o serie de primari ialomițeni șansa de a intra în grațiile șefilor de partid, lăsînd electoratul să voteze după cum l-a tăiat capul. Este, bunăoară, cazul primarilor din Amara, Căzănești sau, culmea!, Albești, unde în ciuda mobilizării exemplare a falangei USL, votul a fost curat, iar marja de eroare în granițele bunului simt. Vorbim, firește, de marja de eroare dintre voturile pentru Senat și Camera Deputaților în cazul partidului lui Dan Diaconescu. Iată cîteva exemple: Amara-579 voturi (Senat), 569 (Camera Deputaților), Căzănești-258 (Senat), 242 (Camera Deputaților), Albești-130 (Senat), 133 (Camera Deputaților), Alexeni-186 (Senat), 189 (Camera Deputaților), etc.
Ați putea spune că, în ciuda faptului că diferența mică de voturi se repetă și în cazul celorlalte formațiuni politice, o astfel de concluzie e pripită. Însă ea se repetă cam în 20 de localități din sud-vestul județului, acolo unde influența directă a candidaților a fost slabă, iar primarii nu au avut niciun interes să-și manipuleze electoratul. La primarii care au lăsat votul pe pilot-automat, permițînd PP-DD să se apropie de procentele din sondajele naționale, se adaugă și primarii PD-L care au dormit în bocancii partidului neridicînd un deget pentru candidații proprii. Este, bunăoară, cazul comunelor Grivița-415 (ARD), 598 (USL), Sărățeni-182 (ARD), 214 (USL) sau Bucu-154 (ARD), 361 (USL) în cazul votului pentru Senat, un vot neverosimil în condițiile în care acești primari au cîștigat alegerile locale cu procente zdrobitoare! Iar pentru a creiona rotund acest prim tablou al alegerilor, vom mai arunca o ultimă privire asupra localității Reviga, acolo unde candidatul la deputăție Began Niculae a obținut diferența de scor corectă, semn că implicarea sa în campanie a generat randamentul scontat: 506 (ARD), 286 (USL)...

«Evaziune» electorală prost gestionată
Există, normal, și un revers al medaliei. Acesta e creionat de primarii care au decis să-și exercite puterea flagrant, la adăpostul promisiunilor candidaților, ori pentru a intra în grațiile șefilor de partid. Un astfel de exemplu îl oferă comunele Ion Roată, unde diferența de vot între Senat și Camera Deputaților, în cazul PD-L, este de peste 150 de voturi. Situația se repetă la Gîrbovi, la Fierbinți și în alte 4-5 localități unde primarii au cochetat cu PSD. Însă «flagrantul» este evident în cazul Colegiului 1 Camera Deputaților Țăndărei-Fetești, adjudecat de Cristina Pocora. Acolo diferența de 50 de voturi între Senat și Camera Deputaților pentru votanții ARD se repetă în aproape fiecare localitate. Iar în cazul votului pentru PP-DD (prin comparație cu aceeași ARD), diferența devine copleșitoare și... inexplicabilă! Cum s-ar putea explica, de exemplu, faptul că la Făcăeni ARD a obținut pentru Senat 161 de voturi, în timp ce PP-DD, cu un no-name, a reușit performanța de a atrage 757 de votanți?! Și diferența, e drept, nu la fel de mare, se repetă în cazul localităților Stelnica, Vlădeni, Gura Ialomiței, Bordușani... și exemplele ar putea continua! Teoretic, o posibilă interpretare a acestui rezultat ar fi aceea că electoratul din Colegiul Cristinei Pocora s-a îndrăgostit iremediabil de PP-DD... Însă sursele noastre din zonă acreditează mai degrabă teoria conform căreia Cristina Pocora, politician pur-sînge gata să înghită un iaz de broaște pe nemîncate, a bătut palma cu primarii din zonă și le-a smuls acestora promisiunea că vor face «tot ce trebuie» pentru a convinge electoratul PD-L să voteze cu PP-DD. Și spunem asta și pentru că, în ciuda infuziei de electorat pesedist, Cristina Pocora nu a excelat în rezultate...

Orașele care fac diferența
În pofida afirmațiilor pe care le-am făcut pînă acum, rezultatele alegerilor parlamentare din Ialomița nu ar fi putut fi atît de zdrobitoare fără aportul primarilor de oraș și a mașinilor de vot pe care aceștia le dețin. Un prim exemplu este cel de la Urziceni unde primarul Constantin Sava l-a susținut activ pe Cazacu Marinică, candidatul pentru Senat, dar «a uitat» să facă același lucru și pentru deputatul Gheorghe Tinel, făcîndu-l pe acesta să piardă circa 300 de voturi în favoarea PP-DD. La Slobozia (unde, se zvonește, candidatul ARD Malama Daniel a fost obligat să cheltuie circa 200 mii de lei pentru cele 2626 de voturi pe care le-a obținut!), rezultatele nu mai au nevoie de comentarii. Piața electorală a fost dominată net de către PSD, care și-a adjudecat atît Senatul (11386 de voturi), cît și Camera Deputaților (11538 de voturi). La Țăndărei însă, un fief PSD declarat și recunoscut ca atare, rezultatele trezesc suspiciuni întemeiate. Pe drumul de la cabinele de vot la urne, ARD pierde peste 100 de voturi (diferența între Camera Deputaților și Senat), iar acestea se regăsesc bine mersi în urnele USL. Același scenariu se repetă și la Fetești, însă acolo diferența este mai mare, de circa 700 de voturi. Specialiștii în psihologie electorală consultați de noi susțin că o astfel de modificare a preferințelor, în condițiile în care votul este unul ideologic, în ciuda faptului că s-a votat uninominal, nu ar fi posibilă... În aceste condiții, cea mai la îndemînă teorie rămîne cea a «blaturilor» electorale în secțiile de vot. Mai ales că în ambele cazuri nominalizate mai sus, o parte din voturile scurse către USL se regăsesc și la PP-DD. Și ar mai exista un scenariu, cel mai sumbru dintre toate. Dacă votul a fost corect și cinstit, iar observațiile noastre doar niște simple speculații circumstanțiale, atunci Ialomița a devenit un județ iremediabil «otevizat» pentru care singurele repere morale sînt «Serialul Elodia» și «Dan Diaconescu Direct». Așa că stați aproape, nici nu știți ce pierdeți în următorii 4 ani... Că la alegerile prezidențiale ne este frică să ne gîndim!

3 Ianuarie 2013, 15:42 (7094 vizualizări - 8 comentarii)