Investiții publice de 9,23 milioane de lei în anul 2013

În ciuda crizei economice prelungite, Ialomița continuă să investească în proiectele administrative megalomanice demarate în ultimii 5 ani. Conform unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului pentru aprobarea Programului Național de Dezvoltare Locală, aprobată la începutul lunii aprilie, 17 proiecte de infrastructură locală și județeană primesc sume cuprinse între 200 de mii și 2 milioane de lei pentru finalizarea investițiilor demarate în anii din urmă. Oficial, fondurile au fost alocate pentru proiecte al căror grad de realizare depășește 50 de procente. Practic, ca de fiecare dată în Ialomița, au primit bani pentru finalizarea proiectelor doar administrațiile locale «controlate» de Consiliul Județean Ialomița...

Mărul guvernamental
De principiu, OUG nr. 28/10.04.2013 a reprezentat o oportunitate pentru administrațiile locale preocupate de finalizarea unor investiții fără noroc. Vorbim, evident, de investițiile în infrastructura locală, demarate prin intermediul celebrelor ordonanțe 577 și 7, pe vremea cînd doamna Udrea lega priciul Ministerului cu proiecte, de crăpau de sătui clienții politici jucîndu-se cu dînșii. Dar acele vremuri sînt acum uitate, iar în urmă, de-a lungul și de-a latul județului, zeci de investiții în sisteme de apă, canalizare sau infrastructură rutieră rîd știrbe la soarele Bărăganului, așteptînd să fie finalizate. Independent a făcut nu demult un inventar al acestor lucrări, identificînd un necesar de 350 milioane de lei la o primă strigare... Și pentru că toate aceste investiții trebuiau prioritizate, Guvernul, în marea lui înțelepciune, a emis o notă de fundamentare care ordonează investițiile în funcție de gradul de realizare. Astfel, «beneficiarii programului sînt unitățile administrativ-teritoriale reprezentate de autoritățile administrației publice locale, după cum urmează: comunele pentru subprogramul „Modernizarea satului românesc“; municipiile și orașele, exclusiv pentru satele componente ale acestora pentru subprogramul „Regenerarea urbană a municipiilor și orașelor“, județele pentru Subprogramul „Infrastructură la nivel județean. (...) În repartizarea pe județe se va ține seama de criteriile de alocare care vor avea în vedere cel puțin următoarele: ponderea obiectivelor de investiții aflate în derulare pe fiecare județ, datele demografice și administrativ-teritoriale, capacitatea financiară a beneficiarilor. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice transmite consiliilor județene sumele alocate pe fiecare județ, în limita fondurilor aprobate de la bugetul de stat precum și lista cuprinzînd obiectivele de investiții preluate în Program de pe celelalte programe derulate de către Minister. În baza datelor primite de la Minister, în termen de 30 de zile, consiliile județene fac propuneri pentru obiective de investiții în continuare și obiective de investiții noi, pe baza criteriilor de prioritizare, care vor avea în vedere cel puțin următoarele: data semnării contractului, stadiul fizic, populația deservită, procentul de cofinanțare de la bugetul local, după caz».

Șapte(sprezece) dintr-o lovitură
Cum cele 30 de zile au trecut demult, între timp au apărut și cele 17 obiective din Ialomița care vor fi finanțate. Astfel, din cele 9,23 de milioane de lei care au fost alocate județului, aproape jumătate, respectiv 4,2 milioane, au fost adjudecate de către Consiliul Județean Ialomița. Acesta va finanța, previzibil (după cum vor spune prietenii subprefectului Marin Constantin), modernizarea DJ 201 Buești-Albești (suma alocată anul acesta-2,1 milioane de lei) și modernizarea DJ 201-tronson Mărculești-Sudiți-Săveni (suma alocată anul acesta-2,1 milioane de lei). De asemenea, în cadrul subprogramului „Regenerarea urbană a municipiilor și orașelor“, Slobozia a primit o ciosvîrtă de 850 mii de lei pentru „reabilitarea sistemului de alimentare cu apă“, dar nu au fost uitate nici orașele Fetești (300 mii de lei) și Căzănești (250 mii de lei). Restul banilor, sume mai mici, dar necesare ca aerul pentru finalizarea unor investiții promise în campanie de către primarii USL, au mers pe la comune. După cum urmează: Borănești (250 mii de lei), Colelia (250 mii de lei), Ion Roată (250 mii de lei), Maia (200 mii de lei), Mărculești (400 mii de lei), Miloșești (693 mii de lei), Moldoveni (350 mii de lei ), Movilița (100 mii de lei), Sinești (100 mii de lei), Stelnica (665 mii de lei) și Vlădeni (350 mii de lei).

Gura păcătoșilor adevăr grăiește
Pînă aici, nimic suspect și totul pare de-a dreptul idilic, de parcă prin administrația ialomițeană ar curge lapte și miere, iar Consiliul Județean este un lup convertit la statutul de ciobănesc mioritic în jurul mieilor din primării. Numai că declarațiile primarilor spun altceva. Ca, de exemplu, cea a primarului de la Mărculești, celebru în branșa sa de primari pentru țeapa pe care i-a administrat-o vicepreședintele Ștefan Mușoiu nu demult: «Eu am două proiecte... Unul pe canalizare, finalizat în proporție de 65 la sută, și unul pentru extinderea rețelei de apă, finalizat în proporție de 35 la sută. Ei mi-au dat bani pentru ăla finalizat în proporție de 65 la sută. Dar eu le-am zis că nu-mi trebuie pentru ăla și că de banii ăia nu mă ating... Luni (n.red.: 24 iunie) mă duc la București, să-mi mute banii după un proiect pe altul, că eu n-am nevoie de canalizare, am nevoie să bag țevile de apă în pămînt că stau în soare și în ploaie de un an...» ne explică, senin și mîndru, primarul comunei Mărculești, Sorin-Romeo Ciriblan. Care va să zică se poate. Și, mai mult decît atît, condițiile de finanțare sînt suficient de laxe pentru a permite unui primar USL să schimbe destinația fondurilor, dacă obligațiile sale de primar nou ales o cer. Și de-ar fi numai el... Dar la fel de fericiți sînt și alți primari. Ca, de exemplu, cel al comunei Miloșești, și el proaspăt ales în marea echipă USL: «Noi avem lucrarea finalizată. În satul Tovărășia deja curge apă, iar la Nicolești într-o săptămînă sîntem gata. Am avut noroc că am avut de unde aloca 250 mii de lei, de la buget, și n-am mai așteptat banii de la Guvern. Bine, noi am pus puțin, că aveam deja 80 la sută din lucrare finalizată... Cu totul, ne costă cam 23 de miliarde, de-ăia vechi! Acum ne mai trebuie bani pentru baza sportivă, care e și ea gata în proporție de 70 la sută...» a explicat primarul Nelu Chițoiu cum funcționează pîrghiile administrative atunci cînd aparții unuia dintre partidele aflate la Putere.

Reviga, împinsă deliberat în faliment
Și declarații ar mai fi, slavă Domnului. Spațiul editorial este însă limitat. De aceea vă vom supune atenției doar cazul comunei Reviga, despre care am scris săptămîna trecută. Vă explicam atunci că Reviga are de plătit la acest moment datorii de 1,2 milioane de lei. Banii reprezintă obligații restante pentru investiții derulate prin Măsura 322 pentru renovarea și dezvoltarea satelor. Primarul Neculae Began (PD-L) a cheltuit acești bani pentru demararea a două proiecte de «modernizare a bazei sportive» și «construcție rețea cu apă potabilă». Iar acum așteaptă declararea falimentului. «E inevitabil! O vor face cei de la fondul de Garantare a Creditului Rural. Noi am făcut tot ce a depins de noi. Am făcut împrumut la CEC, am vrut să facem împrumut la Trezorerie... Am plătit 18 miliarde în trei ani. Dar tot mai avem 12 miliarde de plată...» declară acesta. De la momentul declarației și pînă în prezent, lucrurile au evoluat. Fondul de Garantare a Creditului Rural a amenințat Primăria Reviga că, dacă pînă la sfîrșitul lunii iunie 2013 nu onorează plățile restante, va cere declararea falimentului. «Noi am explicat președintelui Ciupercă situația încă de acum patru luni... Și am stat și noi la rînd și am depus și noi hîrtii, ca toți ceilalți, în fiecare lună. Și președintele Ciupercă mi-a zis: „Dar se poate, domnu’ Began?! Găsim noi o soluție, nu vă lăsăm așa!“. Dar cînd nu faci parte dintre ei, rămîi doar cu promisiunile. Noi, cel puțin cu ele am rămas...» completează Neculae Began.