EVENIMENT
Sistemele integrate de management al deșeurilor sînt falimentare
Ialomița, la cheremul firmelor private de colectare a deșeurilor
La sfîrșitul anului 2013, după mai mulți ani de administrare haotică și un vraf de reglementări legislative nerespectate de nimeni, sistemele de gestionare a deșeurilor din Ialomița vor putea fi concesionate. În așteptarea acestui moment, autoritățile locale nu au soluții pentru munții de gunoi care cresc la marginea fiecărei localități, instituțiile care supervizează această activitate ascund problema sub preș, iar obligațiile de respectare a legislației europene în domeniu continuă să se respecte doar pe hîrtie...
Istoria județeană a gropilor de deșeuri după model european
La 16 iulie 2009, cele 150 de gropi de deșeuri neconforme de pe teritoriul județului au fost, oficial, închise. Data a coincis, tot oficial vorbind, cu declanșarea haosului în acest domeniu, altfel extrem de sensibil. La un an distanță, presați de termenele europene asumate de România, oficialii Prefecturii Ialomița au demarat un control administrativ care viza, printre altele, cele 5 proiecte PHARE prin care administrațiile locale încercau să construiască o alternativă viabilă pentru gropile de gunoi închise, iar autoritățile județene promiteau pentru toată Ialomița «un managementul integrat de gestionare a deșeurilor». Concluziile, previzibile, atrăgeau atenția asupra carențelor evidente încă de la acel moment. «Toate consiliile locale semnatare ale contractelor de finanțare se confruntă cu problema lipsei de resurse financiare pentru începerea activităților sau asigurarea decontării lucrărilor, precum și pentru asigurarea co-finanțării proiectelor cu finanțare nerambursabilă care trebuie finalizate, ca urmare a faptului că, în aprobarea bugetului și alocarea sumelor necesare autorităților administrației publice locale, Consiliul Județean Ialomița nu a sprijinit cu prioritate consiliile locale care au în derulare proiecte cu finanțare europeană» susțineau reprezentanții Prefecturii. De-atunci, fiecare dintre aceste proiecte, realizate cu fonduri europene, la valori cuprinse între 1,1 și 2 milioane de euro, au fost mediatizate constant pentru problemele pe care le-au generat. Iar problemele semnalate s-au dovedit imposibil de soluționat «în sistem integrat», așa cum s-a promis inițial.
Cîte bordeie, atîtea obiceiuri
Concret, principala problemă care blochează activitatea de colectare a deșeurilor menajere la nivelul județului Ialomița o reprezintă neplata acestui tip de serviciu. Evident, vorbim despre firme înființate în cadrul proiectelor PHARE! Fie că vorbim despre ADI ECOO 2009 Țăndărei, fie că vorbim despre ADI ECO Sfîntu Gherghe sau Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de la Dridu, cu 11 comune incluse în proiect, această problemă se dovedește insurmontabilă, pentru că, spun oficialii implicați în acest proces, populația este prea săracă pentru a încheia contracte pentru serviciile de colectare a deșeurilor. «Oamenii refuză să facă contracte. Cum-necum, noi am reușit să punem pe picioare sistemul și să asigurăm colectarea deșeurilor menajere. Dar așteptăm să vină scadența, prin octombrie, pare-mi-se, să vedem ce-i de făcut. Ori o concesionăm, ori găsim o altă soluție, pentru că așa nu se mai poate...» declară primarul comunei Sărățeni, Eugen Tocileanu. Sărățeni este parte a primului proiect de acest gen din Ialomița, ADI ECO Sfîntu Gherghe, considerată la momentul închiderii oficiale a rampelor de gunoi un succes cert. În cealaltă jumătate a județului, la Țăndărei, primarul orașului, Cristian Roman, este obligat să mai aștepte cel puțin un an și jumătate: «Noi nu putem concesiona pînă în decembrie 2014. Iar decizia va aparține Consiliului Local, care are 88% din acțiunile firmei ADI ECOO. Dar, ca locuitor al orașului, pot să vă spun că ceea ce ar fi de dorit, înainte de toate, e un preț mai mic al acestui serviciu...». Pentru serviciul de salubritate, locuitorii din Țăndărei și cele 6 comune din zonă arondate proiectului plătesc 9 lei lunar de persoană...
Probleme fără soluție, soluții în afara legii
Declarațiile oficialilor citați mai sus reprezintă însă jumătatea plină a paharului. La Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de la Dridu, asociație care cuprinde 11 localități, situația e de-a dreptul imposibilă. Deși implementat oficial la sfîrșitul lunii noiembrie 2010, acest proiect s-a născut mort. Astfel, construcția celor 11 platforme de compost în localitățile Dridu, Fierbinti, Adîncata, Moldoveni, Jilavele, Maia, Brazii, Roșiori, Drăgoiești, Movilița, Sinești a fost întîrziată cu peste 6 luni de zile, cele 55 de puncte de pre-colectare situate pe domeniul public există doar pe hîrtie, iar «serviciul de salubritate adecvat gestionării integrate a deșeurilor pentru cele 11 localități», obligație asumată oficial de către autorități, e doar o formă lipsită de fond. Pe cale de consecință și în lipsa unei «gestiuni integrate», fiecare dintre membrii-asociați a găsit soluții proprii pentru colectarea deșeurilor. Primarul din Fierbinți, Iusein Iuksel, a achiziționat din bani publici o autospecială pentru colectarea deșeurilor și transportă, la limita legii, aceste deșeuri la centrul de colectare de la Urziceni. Mai sărac, dar corect orientat politic, primarul Valentin Turiga a delegat acest serviciu către SC Salubritate Comunală SRL din Slobozia, fără să-și mai bată capul cu legalitatea acestei decizii. Și exemplele pot continua!
Concesionarea, ultima soluție
Vina pentru lipsa unei politicii coerente, fie de susținere a acestei activități, fie de coerciție în cazul derapajelor administrative și legislative, poate fi aruncată, teoretic, în sarcina instituțiilor abilitate să vegheze la respectarea legislației. Acestea sînt două la număr, respectiv Garda de Mediu Ialomița și Agenția de Protecție a Mediului Ialomița. Prima are atribuții legate de controlul și inspecția modului în care se face această activitate. Numai că șeful acestei instituții, Cornel Vasile, a declarat încă înainte de numirea sa oficială în funcție, în cadrul unei conferințe PSD: «vă promit că vom face treaba în Ialomița fără amenzi!»... Și, pînă la acest moment, s-a ținut de cuvînt și nu a făcut altceva decît să emită avertismente și grafice de conformare. Șeful Agenției pentru protecția Mediului Ialomița, Laurențiu Ghiauru, este și el numit politic, de PNL. Dar și dacă ar fost numit de papa de la Roma, tot aceleași atribuții le-ar fi avut: «Noi nu avem decît atribuții de reglementare. Ținem evidența firmelor care se ocupă de gestionarea deșeurilor. Deci, noi nu ne ocupăm de control, intervenim doar la solicitare pentru a constata dacă o firmă îndeplinește condițiile de autorizare...». «Iar din momentul acela nu mai e de competența noastră, e de competența Gărzii de Mediu...» susține Laurențiu Ghiauru. Și uite așa, de la Ana gunoaielor la Caiafa deșeurilor menajere, Ialomița riscă să ajungă la mîna firmelor care asigură colectarea și transportul deșeurilor menajere. Deocamdată, pe teritoriul județului Ialomița, există doar o jumătate de duzină de astfel de operatori. Unii intre ei, precum SC Rosal, care funcționează la Urziceni, sînt suficient de stabili economic și asigură serviciile de colectare a deșeurilor la prețuri decente. Alții însă caută rețetarul potrivit pentru a putea face concurență celorlați. Una dintre aceste rețete o reprezintă parazitarea autorităților locale, prin impunerea prin hotărîri de consiliu local a contractelor obligatorii pentru serviciile de gestionare a deșeurilor. Rețeta a fost folosită cu succes la Slobozia, unde fiecare contribuabil plătește 6 lei lunar. Dar despre această «modă» administrativă vom reveni cu amănunte cu proxima ocazie...
Florile cu care nu se face primăvară Există însă și o parte plină a paharului. Spunem «o parte», pentru că jumătatea plină ar fi prea mult. În această parte plină se regăsește comuna Ciulnița, cu cele 5 sate ale sale. Ea are un serviciu public de salubritate propriu și niște platforme de compost funcționale. La fel stau lucrurile și la Gheorghe Doja sau în celălalt capăt al județului, la Mihail Kogălniceanu. Acolo, primarul Alexandru Dinu a reușit să realizeze o platformă de compost, rezultat în principal din gunoi de grajd, cu o capacitate de aproximativ 3000 de tone anual. «Singura problemă o reprezintă costurile. E destul de scump să susții o astfel de activitate... Dar merită! Kogălniceanu este o comună de legumicultori și compostul ăsta e folosit la cîmp. Și chiar mă gîndesc să investesc 2-3 miliarde într-o construcție mai mare, care să asigure eficiența... Pentru că nevoia de pămînt de flori, de turbă și de alte produse similare e în creștere. Iar noi, chiar și aici la țară, am ajuns să le importăm de la unguri sau de la greci» explică primarul Alexandru Dinu. Din păcate, exemplele de acest gen sînt puține, iar în majoritatea cazurilor primarii localităților nu fac decît să ridice din umeri, la unison cu administrația județeană și instituțiile statului cu atribuții în domeniu. Iar în curînd, fiecare zi fără gropi ecologice în România va costa statul român (adică pe fiecare dintre noi!) 200 de mii de euro. Dar asta e o altă poveste pe care o puteți asculta zilnic la televizor. Așa că vă scutim de ea!
17 Iulie 2013, 07:15 (10828 vizualizări - 1 comentariu)
Implementarea proiectului de management al deșeurilor în zona de vest a Ialomiței
Ialomița este acoperită de gunoaie
Ialomița nu are un plan județean de gestionare a deșeurilor
Comentariile cititorilor:
(20 Iulie 2013, 16:52)
Da domnule primar al Tandareiului.Consiliul Local Tandarei are 12 consilieri USL si 88,8% din actiuni.De ce in Consiliu de Admistratie (CA) al ADI ECO 2009 exista doar 1 singur om din partea dvs.,cand din 10 membrii ai CA 8,8 trebuiau sa fie ai dvs?De ce nu initiati un HCL de schimbare si modificare a CA si de aplicare de amenzi celor ce nu incheie contracte de salubrizare?Sau va e frica de domnul director care are din greseala sotia pe la DGA?De ce nu scoateti toti angajatii la colectarea de taxe si incheiere de contracte si ii lasati sa joace solitaire la calculator toata ziua?De ce nu aplicati amenzi celor ce nu incheie contracte cu dvs.?SC ADI ECO SRL este falimentara se apropie de insolventa.Aveti un administrator al orasului,(lumea nu stie) acesta ce face?Doarme?Consilierii personali ai primarullui ce fac? Ati angajat si secretara,ce fac consilerii personali ca aveti 2?Nu va plangeti faceti-va doar treaba!!