EVENIMENT

Fonduri europene pentru viitorul administrațiilor locale

EROII Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală

Miercuri, 30 octombrie 2013, la Sala «Madgearu» din cadrul Complexului Expozițional ROMEXPO, s-a desfășurat conferința cu tema «Rolul Grupurilor de Acțiune locală în dezvoltarea rurală-viitorul programului LEADER în România». La lucrări au participat reprezentanții a peste 50 de GAL-uri din România, dar și oficiali de prin rang din cadrul Parlamentului României, ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și ai societății civile implicate în proiectul viitoarei programări a fondurilor europene pentru agricultură. În cadrul întîlnirii, președintele FNGAL, Alexandru Potor, a declarat: «GAL-urile sînt organisme vii! Ele primesc finanțări succesive de la o programare la alta (...), dar noi sperăm că vom putea accesa fonduri și din alte programe operaționale. Iar acesta este unul dintre obiectivele noastre! Pentru că scopul final al FNGAL este acela de a sprijini implementarea strategiilor de dezvoltare locală și dirijarea fondurilor cît mai rapid către beneficiari...».

FNGAL la Tîrgul «Indagra»
Ajuns la cea de a 18-a ediție, Tîrgul «Indagra» a reunit în perioada 30 octombrie-2 noiembrie 2013, peste 430 de companii din România, dar și din alte 20 de țări, ocupînd o suprafață expozițională de peste 30000 de metri pătrați. Grupul de Acțiune Locală «Dunărea de Jos» Subregiunea Bordușani-Giurgeni, alături de Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locala din România și de alte cîteva GAL-uri au fost prezente în cadrul Tîrgului, cu un stand propriu. De asemenea, în cadrul Complexului Romexpo, miercuri, 30 octombrie 2013, a avut loc Conferința «Rolul Grupurilor de Acțiune Locala în dezvoltarea rurală-viitorul programului LEADER în România». Alături de reprezentanții GAL-urilor din întreaga țară au fost prezenți și membri ai Parlamentului României, ai Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, precum și ai societății civile implicate în proiectul viitoarei programări a fondurilor europene pentru agricultură. Printre aceștia s-au numărat și George Turtoi, directorul general al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, Liviu Harbuz, deputat în Parlamentul României, dar și Carmen Boteanu, director în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Subiectul abordat a fost efectul pozitiv al activității parteneriatelor GAL pentru mediul rural, modul în care Planul Național de Dezvoltare Rurală 2020 va aborda programul LEADER, sursele alternative de finanțare care pot fi utilizate pentru implementarea unei Strategii de Dezvoltare Locală de succes. Concluzia celor două ore de dialog a fost că programul LEADER a oferit comunităților locale șansa de a redeveni competitive pe plan european, precum și libertatea de a dezvolta proiecte dedicate exclusiv dezvoltării rurale. De asemenea, reprezentanții celor 163 de GAL-uri din România au susținut necesitatea majorării sumelor alocate în viitorul ciclu programatic, respectiv 2014-2020...

Eroii Grupurilor de Acțiune Locală
Extrem de motivați și perfect informați în privința viitorului ciclu programatic al UE, reprezentanții GAL-urilor prezente la întîlnirea de miercuri din Sala «Madgearu» au oferit un veritabil spectacol de idei și soluții care să permită accentuarea rolului FNGAL în perioada 2014-2020, dar și o mai bună absorbție a fondurilor care urmează să fie puse la dispoziția României în această perioadă. Potrivit declarațiilor vorbitorilor, Grupurile de Acțiune Locală au reușit după aproape 2 ani de eforturi să dovedească faptul că reprezintă o alternativă viabilă, dar mai ales eficientă de absorbție a fondurilor europene. Astfel, în cadrul programului LEADER, aplicînd metoda «de jos în sus» de implicare a actorilor locali, s-a reușit o implementare eficientă și cu perspective certe a politicilor de dezvoltare rurală. Reușita programului amintit este cu atît mai meritorie cu cît, pînă la acest moment, au fost selectate pentru finanțare 163 de Grupuri de Acțiune Locală. Suprafața acoperită de GAL-uri este de 142 mii de kilometri pătrați, iar populația care beneficiază de prezența acestor structuri în teritoriu se ridică la 6,7 milioane de locuitori. În Ialomița există trei astfel de Grupuri de Acțiune Locală, iar fondurile atrase prin intermediul lor pentru comunitățile rurale din județ se ridică la peste 8 milioane de euro. Din păcate, absorbția fondurilor europene nu este suficientă... În perspectiva viitorului ciclu programatic, FNGAL militează pentru eficientizarea procedurilor administrative și folosirea expertizei managerilor GAL în zonele rurale, astfel încît «actorii interesați» să fie mai bine informați stimulați în legătură cu posibilitățile de implicare în procesul de dezvoltare al propriilor comunități.

FNGAL poate gestiona 10% din fonduri în 2014-2020
Dincolo de declarații și aprecieri pozitive, în cadrul întîlnirii FNGAL de la Sala «Madgearu», toți cei prezenți au susținut la unison necesitatea majorării alocațiilor bugetare în viitorul ciclu programatic. Potrivit estimărilor, în perioada 2014-2020, România ar putea absorbi circa 30 miliarde de euro. Cinci procente din această sumă,estimează oficialii guvernamentali, ar putea fi alocați continuării programului LEADER... Procentul a fost însă considerat prea mic de către toți cei prezenți, ei susținînd că acesta ar putea fi dublat. Portavocea reprezentanților GAL din sală a fost deputatul Liviu Harbuz, care a declarat: «Acum 3 săptămîni am depus în Parlament un proiect de lege pentru redefinirea spațiului rural... Pentru că el nu este definit în mod clar. Din această perspectivă și bazîndu-ne pe caracterul inovativ al proiectelor, principiu fundamental al noilor politici agricole, eu susțin necondiționat dezvoltarea GAL-urilor și majorarea fondurilor alocate prin aceste organisme. Voi sînteți eroii României și vouă vi se datorează nivelul de absorbție atît de ridicat cu care ne lăudăm în acest moment!». Declarațiile parlamentarului român au fost întîmpinate cu rezerve de către oficialii guvernamentali prezenți. Carmen Boteanu, director în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a replicat: «Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Trebuie să știm că avem capacitatea de a cheltui acești bani pentru că altfel nu facem decît să pierdem o șansă la nivel național. Dacă nu reușim, poate și acești 5% se vor dovedi prea mult. Eu nu vreau să gîndesc pesimist. Dimpotrivă, vă felicit pentru experiența pe care ați acumulat-o. Este foarte important că GAL-urile funcționează. Dar la fel de important este să ne prioritizăm problemele (...). Indiferent cum vor fi cheltuiți, este important banii să ajungă la cetățeni, acolo unde e nevoie de ei... Eu nu vă spun nu. Dar e important să venim cu argumente în grupurile de lucru și să convingem Comisia Europeană că LEADER-ul are nevoie de mai mult, de fonduri mai mari...».

Alexandru Potor, președinte FNGAL: «Mesajul nostru public este foarte clar. Este un moment important pentru noi pentru că se lucrează intens la viitoarea programare a PNDR 2014-2020. Acum este momentul în care se face design-ul viitoarei fișe a măsurii LEADER, acel document cu care vom lucra cu toții următorii 7 ani de zile. Este deosebit de important ca în urma acestei întîlniri să putem culege punctele de vedere ale celor care lucrează efectiv cu fonduri europene (...) pentru a putea transmite că avem nevoie de strategii eficiente și alocări suficente pentru un impact vizibil, real!»

Liviu Harbuz, deputat: «Din punct de vedere al legislativului aveți cel mai mare sprijin pentru că eu consider, mă repet, că reprezentați viitorul pentru ceea ce reprezintă dezvoltarea locală rurală. Vă urez succes și, ori de cîte ori aveți nevoie de Parlamentul României, de Comisia pentru Agricultură, vă stau la dispoziție!»

Rodica Lăzăriciu, GAL Zona Nord: «Solicităm maximum posibil prin LEADER. Pentru că și infrastructură se poate realiza prin LEADER. Toți primarii de la sate se plîng că au proiectele abandonate, pentru că firmele au dat faliment (...) și știm cu toții cum se realizează licitațiile la un anumit nivel... Lucrurile stau cu totul altfel sub controlul nostru și am dovedit-o așa, cu experiența fragedă și relativ mică, că sîntem o instituție cu o capacitate administrativă și operațională coerentă!»

Carmen Boteanu, director în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale: «O altă noutate pe care o aduce noul regulament pe dezvoltare rurală o reprezintă condiționalitățile. Adică condițiile în care poți să cheltuiești acești bani. Una dintre condiționalități este chiar existența unei strategii. (...) Și cînd spun strategii, vorbesc de strategii în toate domeniile, nu doar în cel agricol...»

Radu Marian, director AM-PNDR: «Eu sper ca pînă la 1 ianuarie 2016 să avem GAL-urile selectate pentru viitorul program. Cum va fi acesta, care vor fi criteriile de eligibilitate, nu pot să vă spun în acest moment (...). Dar vă asigur că pînă la acel moment vom avea răspunsuri. (...) Și mai vreau să vă spun ceva. Se vorbește mereu despre parteneriatul public-privat. GAL-urile, adică inițiativa de „jos în sus“, dovedește că LEADER-ul reprezintă parteneriatul privat-public. Acesta este adevărul și din această perspectivă nu avem ce negocia, cu tot respectul pe care îl am pentru administrațiile locale...»

Asfalt cu bani europeni pentru comunele din GAL «Dunărea de Jos»
La jumătatea săptămînii trecute, opt dintre primarii comunelor din cadrul GAL «Dunărea de Jos-Subregiunea Bordușani Giurgeni» au semnat contractele de finanțare pentru investiții de infrastructură locală. Concret, fiecare dintre localitățile Făcăeni, Stelnica, Giurgeni, Bordușani, Mihail Kogălniceanu, Movila, Săveni și Platonești vor beneficia de sume de pînă la 100 mii de euro pentru asfaltarea unor tronsoane de drum comunal. Contractul a fost semnat la Tîrgoviște, în prezența Dorinei Comșa, directorul general adjunct al Centrului Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 3 Sud Tîrgoviște. «Este un moment istoric pentru noi și pentru comunitățile pe care le reprezentăm. Am muncit mult pentru a ajunge aici și vă asigurăm că nu ne vom opri!» a declarat la Tîrgoviște Alexandru Potor, președintele GAL «Dunărea de Jos-Subregiunea Bordușani Giurgeni».
Istoria unui viitor mai bun După un an de așteptare, primele 8 proiecte de infrastructură realizate în cadrul GAL «Dunărea de Jos-Subregiunea Bordușani Giurgeni» au fost semnate în vederea finanțării. Evenimentul reprezintă o reușită «istorică», care se datorează exclusiv reprezentanților GAL și celor ai administrațiilor locale implicate în atragerea acestor fonduri europene. Cele 8 proiecte semnate reprezintă exclusiv proiecte de infrastructură care presupun asfaltarea a pînă la un kilometru de drum comunal... Cu prilejul semnării contractului de finanțare, Alexandru Potor, președintele GAL «Dunărea de Jos-Subregiunea Bordușani Giurgeni» a declarat: «Pregătirea acestor contracte, primele dintr-o serie de 21, s-a dovedit dificilă. Vreau să le mulțumesc domnilor primari pentru că au avut răbdare și încredere. (...) S-a reușit pentru prima dată, chiar dacă au fost proiecte de dimensiune mică, să aducem bani pentru toate comunitățile din cadrul GAL-urilor care activează la nivel național. E o reușită și vă felicit!». Prezentă la semnarea contractelor de finanțare, Dorina Comșa, directorul general adjunct al Centrului Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 3 Sud Tîrgoviște, a ținut să precizeze: «Trebuie amintit și efortul făcut de serviciul tehnic al instituției. În lipsa acestor eforturi, semnarea acestor contracte ar fi fost serios întîrziată. (...) Acesta a fost un pas, poate unul mic, dar va fi urmat de alții, de sume mai mari care vor putea și vor fi accesate. Acum deschideți un drum, dar depinde exclusiv de dumneavoastră dacă veți păși pe el în continuare sau dacă veți aduce alături de dumneavoastră și alte administrații dornice să acceseze astfel de fonduri!».
S-a (re)deschis Cutia Pandorei În viitorul imediat, susțin reprezentanții GAL «Dunărea de Jos-Subregiunea Bordușani Giurgeni», toate cele 21 de localități din cadrul acestei structuri urmează să acceseze fonduri europene pentru programe similare sau pentru investiții de interes local menite să impulsioneze dezvoltarea rurală pe termen mediu și lung. Reușita vine după o perioadă de așteptare de 7 ani... În tot acest timp, își amintesc primarii din cadrul GAL, mulți dintre ei nu au crezut că vor mai accesa aceste fonduri. «Îmi aduc aminte cînd am făcut GAL-ul. Eu, alături de alți trei primari și domnul Potor... Ne-a luat o zi și o noapte să punem lucrurile pe hîrtie, ca să putem să-i dăm drumul. Nimeni nu ne-a crezut, unii nu cred nici acum. Dar uite că s-a putut și sper să se poată și de-acum înainte!» a precizat primarul Bordușaniului, Constantin Nica. «Aceste proiecte sînt foarte importante pentru comunitățile noastre. Pentru mine unul, este un proiect istoric. Resursele noastre sînt reduse, taxele și impozitele sînt puține, sînt puține locuri de muncă... Accesînd aceste proiecte reușim să dezvoltăm infrastructura de care avem nevoie. În secolul în care trăim oamenii au nevoie de infrastructură, iar pentru mine, ca edil, acest lucru e foarte important!» a declarat cu același prilej și primarul comunei Stelnica, Costel Brateș. Reamintim că Asociația Grupul de Acțiune Locală «Dunărea de Jos» este primul astfel de organism înființat în Ialomița și unul dintre cele mai active din țară. GAL «Dunărea de Jos» urmează să implementeze atît proiecte de infrastructură locală la nivelul celor 21 de administrații locale, cît și o serie de proiecte economice care să asigure susținerea mediului de afaceri local...

12 Noiembrie 2013, 14:31 (10373 vizualizări - 12 comentarii)