REPORTAJ
Îngerii de la Oncologie
Sînt optsprezece. O familie! Ultima pe care bolnavii incurabili o văd înainte de a se prăpădi... Martore mute ale unor drame pe care cuvintele nu le pot descrie. Călăuze la granița dintre viață și moarte, îngerii unei lumi despre care nu vorbim niciodată cu adevărat.. Își fac meseria de zeci de ani, neștiute de nimeni și fără să aștepte recunoaștere sau recompense. Sînt asistentele și infirmierele Secției Oncologie din cadrul Spitalului Județean Slobozia.
Lumea de la capătul lumii
Fiecare dintre secțiile Spitalului Județean Slobozia merită, probabil, atenția opiniei publice. Însă cea de Oncologie, de la etajul 5, are un statut special. Pentru că aici se moare în fiecare zi... Și tot în fiecare zi, cele 18 asistente și infirmiere ale secției luptă pentru fiecare oră din viața bolnavilor. Mereu și mereu, de la capăt... Și pînă la capăt! Vineri, 31 ianuarie, puțin după ora prînzului, secția era mută, iar holurile pustii. Un caz fericit, aveam să aflăm. În mod curent, pe secție sînt internați zilnic 30 de bolnavi. Noi sau vechi! În județ sînt peste 5000 de cazuri. Mai exact, 5438. Majoritatea acestora au trecut sau urmează să treacă prin Secția Oncologie a Spitalului Județean Slobozia. Tineri, bătrîni, copii... De-a valma! Boala nu alege. Vin aici să trăiască și vin aici să moară... Vin aici pentru că vor «să moară demn, tratați ca pacienți!». Vin aici pentru că le e milă de rudele de-acasă, pentru că «aparținătorii sînt speriați și neputincioși!». Găsesc aici alinare, speranță, un umăr pe care pot plînge, pe cineva care înțelege prin ce trec și în fața căruia nu se tem să fie slabi. «Avem cea mai bună echipă. Sînt mîndră să lucrez cu aceste fete și am încredere în ele ca în mine însămi...» răspunde, dacă este întrebată, doctorul Valentina Burdeniuc, medic în cadrul Secției de 13 ani.
Pledoarie pentru tratamentul sufletului
Din cele optsprezece angajate ale familiei de la Oncologie, am reușit să stăm de vorbă cu trei. Ribana Săndulache are 41 de ani și este aici de un an și jumătate... Destul pentru a vedea mai mult decît un om într-o viață. Mirela Chiriac este asistenta șefă. Are 38 de ani și toată durerea bolnavilor oglindită în ochi... Mariana Măiță are și ea tot 38 de ani... Ca și șefa ei, lucrează pe Secția Oncologie de 20 de ani. Curînd, va deveni asistent masterand în îngrijiri paliative. Crede într-o lume în care bolnavilor le vor fi îngrijite, o dată cu trupurile, și sufletele. «Pacientul pe care îl vedem, pe stradă, în spital, are multe alte nevoi... Psiho-emoționale, sociale, spirituale, pe care nimeni nu le bagă în seamă. Nu că nu am vrea. Dar nimeni nu are timp, sîntem o secție cu specific curativ, axată pe afecțiunea fizică. Tratăm pacientul și atît. Soluția e să tratezi, o dată cu boala, și sufletele bolnavilor. Pacientul este un întreg. Și nu spun povești! La medic, bolnavul vorbește despre durerile fizice. Dar în spatele lor, sînt durerile sufletului. Un centru de îngrijiri paliative ar îmbunăți calitatea vieții pentru acești bolnavi. Pentru că fiecare dintre ei merită să moară demn, atunci cînd tratamentul vine prea tîrziu sau se dovedește inutil!» ne spune Mariana Măiță.
Asistență pentru trup și viața de dincolo
Între visul unei vieți demne pentru pacienții incurabili și realitatea crudă a fiecărei zile, pe Secția Oncologie a spitalului e un hău imens... Iar pe puntea subțire dintre aceste lumi, de 20 de ani, Mirela Chiriac stă strajă de-a dreapta bolnavilor. Tace atunci cînd ei vorbesc, vorbește atunci cînd simte că ei nu mai pot și le poartă durerile atunci cînd nimeni nu le mai vrea. Nu crede că face ceva special: «Toate colegele mele fac la fel. Toate! Chiar dacă nu sînt asistente, colegele mele infirmiere și îngrijitoare sînt mîinile noastre drepte. Lucrăm împreună și, după atîta timp, ne înțelegem din priviri...». Și tot din priviri, recunoaște Mirela Chiriac, înțeleg și că bolnavii se prăpădesc. «Cînd vine ultimul ceas, aparținătorii se pierd. Iar noi, după atîția ani, știm. Nu sîntem Dumnezei, dar intervine experiența, capacitatea de a recunoaște starea comatoasă. Și-atunci, singurul lucru pe care îl mai poți face e să aprinzi lumînarea pentru ei, în locul celor dragi... Iar uneori bolnavii ne devin atît de apropiați încît, atunci cînd îi pierdem, pierdem și o parte din noi. Mai ales că în ultima vreme mor oameni tineri, prea tineri ca să îi poți uita...». Tînără este și pacienta îngrijită de Ribana Săndulache, săptămîna trecută... «Avea 26 de ani și un cancer de col uterin. Și un rinichi afectat. Ca să vină la noi, a trebuit să-și trimită familia departe de ea. Un copil la o rudă, altul la părinți, soțul în altă parte. Și toți trăiau dintr-o alocație. Femeia asta era un munte de durere. Nu pentru ea și viața ei condamnată, ci pentru familia ei risipită în patru zări...».
11 Februarie 2014, 09:30 (39191 vizualizări - 64 comentarii)
25 milioane de lei prin PNRR pentru Secția Oncologie a spitalului din Slobozia
Medicamentele oncologice expirate, imputate Spitalului Județean de Urgență Slobozia
«Coasa» doctorului Lăzărescu
Comentariile cititorilor:
(12 Februarie 2014, 18:21)
pt sofi:sefa de la oncologie s-a nascut sefa,nu se poate fara ea!are toate calitatile de sefa,din cite au fost enumerate de ada la comentarii;"merge bine treaba cu ea pe sectie"!
(12 Februarie 2014, 18:07)
Dana,esti una din cele care vor sa fie sefe///
(12 Februarie 2014, 17:52)
daca a fost schimbat doctorul Lazarescu de ce nu este schimbata si asistenta sefa?nu mai e nici una mai "buna" decit ea?Daca nu mai e ,atunci aduceti alta din tot spitalul ala!
(12 Februarie 2014, 17:51)
CEL MAI MARE RAU VINE DIN CASA TA !Cele mai rautacioase comentarii vin din partea colegilor.SUFERINTA DUREREA si MOARTEA sant surorile cancerului pe care nu le poti cumpara ,dar nici vinde ..deci ce ne cumparam si ce ne vindem domnilor ?Aici nu se fac cezariene nu se opereaza la parascop nu se opereaza fracturile etc aici se alina DUREREA , SUFERINTA si te pregateste de MOARTE
(12 Februarie 2014, 17:33)
sunteti rautaciosi nu cred asa ceva cred ca este greu sa vezi moartea zilnic.
(12 Februarie 2014, 16:24)
comentarii rautaciose sunt cadre specializate si bine intentionate.au suflet si nu asteapta nimic in schimb invidia va omoara pe unii dintre voi.
(12 Februarie 2014, 16:10)
Nu doresc nimanui sa ajunga pe mina lor.Bani mizerie ignoranta .
(12 Februarie 2014, 15:29)
Felicitari pentru articol.Adevarati oameni,ne-au tratat nu numai boala ci si suferinta.Multumesc ca existati!
(12 Februarie 2014, 14:18)
bravo dnu "pacient" cata dreptate aveti
(12 Februarie 2014, 13:58)
INDEPENDENT, articolul acesta să-l bagi de 1 Aprilie! Atunci ar valora cât o glumă bună! Vă știam mai selectivi, mult mai demni...dacă-l citeam în Știrea, mai că înțelegeam...Dar voi??!! Ce dezamăgire! Voi ați mințit aici, cu nerușinare'
(12 Februarie 2014, 13:50)
Cei care postati rautati santeti in totala necunostinta de cauza,stiti doar sa aduceti jigniri la adresa personalului si in special asistentei care este sefa ,dar nu ati vazut realitatea si cu ce se confrunta.Cei care au bolnavi de cancer vin ii lasa acolo si se mai intereseaza doar telefonic daca mai exista si daca se mai poate face ceva pt ei.Pacat ca se pot folosi asemenea cuvinte care nu aduc decat jigniri celor care incearca din toata puterea lor sa ofere ingrijiri si un sfarsit demn pt cei care ,mai mult sau mai putin stiu ca inseamna a fi bolnav pe o asa sectie.Analizati mai in profunzime va rog si de abia dupa aceea spuneti cuvinte atat de jignitoare.(dupa parerea mea si asa vrea sa ma insel,com,rautacioase sant de la asa zisi 'colegi')
(12 Februarie 2014, 13:30)
veniti si munciti in locul lor o zi...sa vadem daca rezistati o saptamana..va pup...
(12 Februarie 2014, 12:17)
sa nu ajungeti niciodata pe miinile lor,sunt toate niste scorpii.POATE ASA AFLA SI DOMNUL BERBECE.
(12 Februarie 2014, 12:14)
doamna asistenta sefa ar trebui sa nu mai chiuleasca de la serviciu.Sa vina la turele de noapte de sambata, ca isi ia salariul degeaba.Doar stie sa se vaite ca nu are personal, sa vina noaptea la program cum se trece in grafic,este absenta nemotivat dar nu o prinde nimeni.
(12 Februarie 2014, 12:05)
mai bine nu publicati acest articol....ingerii nu tipa .nu au vocabular de mahala,nu injura ;nu fumeaza.Toate aceste lucruri le vedeti si auziti pe holurile si saloanele sectiei.Au avut ce invata de la seful lor,dr Lazarescu.