REPORTAJ

Chimismul Teodorei

Are nume de împărăteasă bizantină și va împlini 16 ani în luna mai. Este autoare de poezii patriotice, crede că Eminescu a fost și este «făuritor de cuvînt», iar băieții care spun că nu pot trăi fără ea i se par «ușor penibili». Am cunoscut-o pentru că este singurul elev de clasa a X-a din județ olimpic la Chimie. Însă, ceea ce o face pe Teodora Udrea specială e chimismul ei. Teodora este unică și irepetabilă, o elevă cu care fiecare școală s-ar putea mîndri, un adolescent cu care orașul Țăndărei se mîndrește, deși de-abia acum îl poate cunoaște.

O elevă cu scînteie olimpică
Am cunoscut-o în laboratorul de Chimie al Liceului Teoretic «Paul Georgescu» din Țăndărei. Nu, nu lucra la unul dintre sutele de experimente care au adus-o mai aproape de performanța pe care a obținut-o la acest început de an. Ne aștepta pentru un interviu despre performanța sa, pentru bunul renume al liceului în care învață și mulțumirea profesorilor care au ajutat-o să ajungă aici. «Teodora este unul dintre elevii cu care liceul nostru se mîndrește. Mă bucur că a ales Chimia. Mă bucur și pentru rezultatele ei de anul acesta. Dar asta e ceva relativ. Ține de forma elevului, de calitatea concurenților, de dificultatea examenului. Ceea ce o face însă specială e scînteia din ea. Sînt mulți elevi foarte bine pregătiți. Dar numai cîțiva au scînteia necesară pentru a face performanță în științele exacte!» încearcă Emilia Vișan, directorul liceului (și, în același timp, profesoara care a ajutat-o pe Teodora să obțină această performanță) să ne pregătească pentru întîlnirea cu eleva. Teodora Udrea habar nu are însă de scînteia ei. E doar o adolescentă de nici 16 ani, pe care aveam să o descoperim vulcanică, volubilă, curioasă și... stresată că trebuie să dea interviuri. «Ce să vă spun?! Despre chimie? Primul meu contact cu chimia a fost la TV. Rula un serial, H2O... Un serial cu sirene! Așa am înțeles din ce e făcută apa. Apoi, prin clasa a VIII-a, după prima olimpiadă, una dintre colege a obținut un rezultat mai bun. M-am ambiționat și i-am promis că o să iau o notă mai bună decît ea anul viitor! Și m-am ținut de cuvînt!». După 3 ani de efort și învățătură, Teodora a ajuns acolo unde visează orice elev. Să fie cea mai bună dintre toți. Rămîne însă modestă. «Nu am fost singură... Am plecat cinci elevi la drum. Eu am ajuns cel mai sus, dar toți sîntem foarte buni!».

Chimia sufletului de adolescent
După un sfert de oră de conversație cuminte și plicticoasă despre Chimie și performanța în acest domeniu, Teodora izbucnește: «Vreau să salvez vieți! De aceea învăț chimie! Am să dau la medicină și o să devin medic. Cardiolog. Pediatru...». Apoi Teodora tace îndelung și ne privește sfidător. Ne amintim că sistemul românesc de sănătate e el însuși bolnav, că medicii pleacă în țări mai prietenoase, că rezindenții spitalelor de cardiologie îmbătrînesc și mor înainte să ajungă să salveze vieți... Respinge tot cu un entuziasm debordant, curajoasă și gata să parieze pe întreg tabelul lui Mendeleev pe care l-a învățat pe de rost pentru olimpiadă. «Nu e adevărat. Cu mine nu se va întîmpla așa. Eu cred că cei care învață reușesc. Trebuie să se întîmple așa. Nu o spun pentru că sînt naivă, cum credeți dumneavoastră. O spun pentru că știu, simt că așa va fi!» ne spune ridicînd amenințătoare un deget. «De-aia și scriu poezii. Bine, nu eu! Adică nu numai eu. Am un creion, un creion magic, care atunci cînd mă relaxez, scrie singur poezie... Am scris chiar și poezii patriotice, pe care le-am recitat la 1 Decembrie!...». După un alt sfert de oră redevenim prieteni. Ne explică de ce crede ea că Eminescu a fost și este «făuritor de cuvînt» și de ce băieții care spun că nu pot trăi fără ea i se par «ușor penibili». Dezinvoltă și optimisă ne mărturisește că, în luna mai, de ziua ei, va publica o carte cu poeziile ei. Ni se pare pierdere de timp și resurse și ne trezim gîndind cu voce tare. Nu se supără. Rîde și povestește iar. Despre lucrurile care îi plac, despre cele pe care le urăște! Iar la finalul interviului promite să ne trimită un link către blogul ei, ca să o cunoaștem mai bine. Descoperim un blog amuzant și lucruri, pe care încă nu le-a spus nimănui. Ca, de exemplu, acesta: «Gîndiți-vă la toate persoanele dezordonate pe care le știți, ok? Ei bine, eu sunt mama lor!». Sau acesta: «Știu că nu am cum să fiu vreodată un părinte așa de bun cum sînt părinții mei!». Sau acesta: «Am cîteva fobii închipuite. De exemplu, mi-e groază să nu înghit vreo molie!». Sau acesta: «Îmi place să rîd singură noaptea de tîmpeniile pe care le-am făcut peste zi. Și cred în extratereștri!».

24 Martie 2014, 15:25 (16438 vizualizări - 19 comentarii)

Citiți și:
Bani europeni pentru reabilitarea energetică a școlilor din Țăndărei
Reabilitare energetică pentru Liceul Teoretic «Paul Georgescu» Țăndărei
Câmp obligatoriu

Comentariile cititorilor:

Diana :
(26 Martie 2014, 14:21)
Te invidiez! Tu nu faci chimie cu Istrate Ioana! Cred că înveți de drag la acestă disciplină.

eu:
(26 Martie 2014, 12:59)
teodorascrie.blogspot.ro

xyz:
(26 Martie 2014, 09:00)
Sunteti destul de nedrepti! Sunt multi copii care merg la olimpiadele nationale ! De ce vorbiti de parca ar fi unica? N-am nimic cu fata - cinste ei ! Dar olimpiadele nationale sunt peste 2 saptamani , iar din clasa copilului meu s-au calificat cinci copii la nationale !

miki:
(26 Martie 2014, 07:11)
Pai zi-ne si noua cum se cheama blogul tau ca si noi credem in extraterestri si moliile nu sint chiar asa de rele la gust, sa stii. Coropisnitele sint problema.

Nume:
Mesaj (maximum 2000 caractere):

Chimismul Teodorei

Comentariile cititorilor:

Lasă un comentariu: