EVENIMENT

Ialomița: Războiul administrațiilor

Administrațiile locale din Gura Ialomiței și M. Kogălniceanu se războiesc în instanță pentru 700 hectare de teren agricol. Concret, primarul Cristinel Lambru de la Gura Ialomiței dorește ca terenurile cedate în 2005 de către fostul primar să revină în patrimoniul comunei sale. Alexandru Dinu, primarul comunei M. Kogălniceanu, l-a sfătuit să se adreseze instanței de contencios administrativ. Miza acestei retrocedări o reprezintă taxe și impozite estimate la aproximativ 100 mii de lei anual...

Primarul care cere cuiul lui Pepelea
Au trecut aproape 10 ani de la înființarea comunei Gura Ialomiței. Însă limitele teritoriale stabilite la acel moment (ca urmare a aplicării Legii nr. 270/2005 pentru înființarea comunei Gura Ialomiței, județul Ialomița, prin reorganizarea comunei Mihail Kogălniceanu) continuă să genereze dispute conflictuale. Astfel, la începutul acestui an, primarul Cristinel Lambru a decis să dea curs promisiunilor electorale cu care a cîștigat fotoliul de primar și a acționat în instanță Primăria M. Kogălniceanu, solicitînd schimbarea limitelor teritoriale ale comunei. Miza acestei solicitări o reprezintă peste 700 de hectare de teren arabil, aflate pe teritoriul administrativ al comunei M. Kogălniceanu, iar în fapt, în mai multe locații diferite, dintre care una la Hagieni, la zeci de kilometri distanță... «Este o decizie pe care am luat-o în interesul locuitorilor din Gura Ialomiței. În 2005, la înființarea comunei, fostul primar Jipa a semnat ca primarul și a cedat dintr-un foc peste 700 de hectare în favoarea comunei M. Kogălniceanu. Dar acolo au fost împroprietăriți doar locuitori din comuna noastră. Nu e normal și nu e logic ca aceștia să plătească acum taxe și impozite la Kogălniceanu, că doar nu locuiesc acolo!». Decizia lui Cristinel Lambru de a cere schimbarea limitelor teritoriale nu este nouă. Așa cum vă spuneam, acest deziderat a reprezentat una dintre promisiunile electorale cu care el a reușit, teoretic, să obțină circa 300 de voturi, respectiv numărul locuitorilor din Gura Ialomiței care au terenuri agricole pe teritoriul comunei vecine. Un alt motiv, mai puțin popular, ar fi și ultimul control al Curții de Conturi Ialomița. Potrivit rezultatelor acestuia, susțin surse apropiate administrației din Gura Ialomiței, primarul Cristinel Lambru nu poate explica faptul că în registrul agricol al comunei figurează 7000 de hectare de teren arabil, iar taxe și impozite s-au încasat pentru aproape 8000...

Un primar cu capul pe umeri
De cealaltă parte a baricadei, primarul Alexandru Dinu se dovedește a fi un edil cu capul pe umeri, dispus să accepte arbitrajul unei instanțe. «Eu aș vrea să le dau pămîntul. Dar nu stă în puterea mea să îl dau. Și îl înțeleg și pe primar, că are datorii din campanie... Așa e cînd promiți ca să fii votat! De aceea l-am și învățat să apeleze la instanța de contencios administrativ, că doar nu e pămîntul meu, să-l dau de acasă. Și dacă instanța va decide că are dreptate, atunci să ia pămîntul! Ce nu înțeleg și mă deranjează, e felul în care vorbește! Nu poți să arunci vorbe urîte, în stînga și în dreapta, doar ca să scapi tu basma curată. Că adevărul iese la suprafață întotdeauna și omul te judecă. Te judecă și cînd ai dreptate, d-apăi cînd nu ai...» oferă Alexandru Dinu o altă perspectivă asupra situației. Dincolo de îndemnul la moderație al primarului comunei M. Kogălniceanu, litigiul dintre cele două administrații ridică numeroase semne de întrebare. O eventuală modificare a limitelor teritoriale ale comunei M. Kogălniceanu ar anula Planul Urbanistic General al comunei. Potrivit autorităților locale, eforturile de definitivare ale acestuia au durat 2 ani: «E vorba despre 2 ani de eforturi și parafele a 27 de instituții ale statului. Dacă o instanță decide că am muncit degeaba, atunci mă înclin și eu!» explică primarul Alexandru Dinu. Dincolo de disputele verbale dintre cei doi edili, în cazul de față principala miză este cea economică. Potrivit estimărilor, valoarea taxelor și impozitelor pentru cele 700 de hectare de teren și firmele care își desfășoară activitatea pe teritoriul revendicat se ridică la 100 mii de lei anual.

26 Martie 2014, 15:30 (7978 vizualizări - 0 comentarii)