Istoria prinde viață la Slobozia

Joi, 10 aprilie 2014, la ora 15,00, Ambasada Franței a organizat la Cimitirul Eroilor din Slobozia o ceremonie de comemorare a 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial. Evenimentula fost urmat de o expoziție cu tema «Lagărul de prizonieri din Slobozia», organizată la Centrul Cultural «Ionel Perlea». Potrivit istoricilor locali, «în anii Primului Război Mondial, la Slobozia a funcționat un lagăr german de prizonieri folosiți pentru lucrul cîmpului». Se presupune că locația unde a funcționat acest lagăr se suprapune cu actualul amplasament al garnizoanei Slobozia...

Cimitirul Eroilor a fost renovat
Evenimentul de joi, 10 aprilie 2014, s-a dovedit a fi unul unic pentru Slobozia. Oficial, la ceremonia de comemorare a soldaților francezi înmormîntați la Slobozia au participat ambasadorul Franței în România, Philippe Gustin, inspectorul general al Armatelor (r) Delbauffe, președintele Asociației Franceze «Le souvenir français» fostul ministru al Franței, Michael Roussin, ambasadorul Algeriei, ambasadorul Germaniei și atașatul Apărării, ambasadorul Indiei, ambasadorul Regatului Unit, atașatul Apărării din Turcia, istoricul Grandhomme, Florence Do Cao, din partea Ambasadei Franței. Reamintim că Cimitirul Eroilor din Slobozia adăpostește mormintele a sute de soldați francezi, germani, turci și indieni care au luptat în Primul Război Mondial. Grație unei finanțări asigurate de către Ambasada Franceză, mormintele soldaților francezi înmormîntați la Slobozia au fost refăcute, iar spațiile din cadrul incintei au fost renovate. «Este un efort care face cinste inițiatorilor. Ne-am alăturat și noi acestor demersuri sprijinind procesul de reabilitare a acestui obiectiv istoric cu care orașul se mîndrește» a precizat viceprimarul Valentin Băcanu pentru Independent. Pe lîngă oficialii nominalizați anterior, la ceremonie au mai participat și secretarul de stat Otilia Sava, prefectul județului Ialomița, Gigi Petre, președintele Consiliului Județean Ialomița, Vasile Silvian Ciupercă, primarul municipiului Slobozia, Alexandru Stoica, comandantul Garnizoanei Slobozia, colonelul Mircea Mergeanu, directorul ONCE, colonelul Marian Chiriac Popescu și directorul Arhivelor Naționale, Ioan Drăgan. După ceremonia de la Cimitirul Eroilor, invitații au participat la expoziția cu tema «Lagărul de prizonieri din Slobozia», organizată la Centrul Cultural «Ionel Perlea».

Lagărul german de prizonieri de la Slobozia
Evenimentul de joi a fost, de asemenea, un prilej pentru a mediatiza o serie de informații surprinzătoare despre lagărul german de prizonieri identificat de istorici la Slobozia. Potrivit profesorului de istorie Vitalie Buzu, director al Colegiului Național «Mihai Viteazul» acest lagăr a funcționat pe actualul amplasament al Garnizoanei Slobozia. Documentele vremii confirmă nu doar amplasamentul, ci și informații surprinzătoare legate de viața publică de la acea vreme. Conform unui articol publicat de autor în revista NAPARIS, moșierul Dumitru Seceleanu a consemnat în memoriile sale că «la moșia Mărculești, din vale, era un lagăr de prizonieri francezi, din colonii și un alt lagăr de prizonieri englezi, soldați aduși din colonii, din India și alte colonii. Prizonierii erau îngrijiți de Crucea Roșie elvețiană, cu sediul la Geneva și de unde trimiteau de două ori pe lună o cutie de 5 kilograme cu diferite alimente și rufe și de la care cumpăram și noi zahăr, cafea, ceai, ce lipsea din țară. Acești prizonieri erau foarte veseli și mulți din ei muncitori la cîmp, chiar noi i-am întrebuințat la lucru la vie, prășitul porumbului și altele, plătindu-le cu 10 bani pe ceas». În ciuda condițiilor acceptabile de trai, se susține în articolul citat, iarna anului 1917-1918 a făcut ravagii în rîndul prizonierilor, dovadă fiind numărul mare de prizonieri înmormîntați în cimitirul orașului, respectiv 214 algerieni și 142 de indieni. Un alt articol publicat în presa vremii la 1924, amintea imediat după război realitatea din lagăr în următoarele cuvinte: «...cu trupurile chinuite de foame, neputînd suferi gerul tăios al iernilor noastre (...), ei se topeau unul cîte unul, căzînd din picioare în zăpada albă». Printre izvoarele istorice folosite la documentarea articolului se numără și o lucrare germană aparținînd arheologului și antropologului Leo Frobenius, cunoscut explorator al continentului african în prima jumătate a secolului 20. Fotografiile realizate de acesta la Slobozia, într-una dintre vizitele sale, pot fi vizualizate pe internet, pe site-ul institutului Frobenius din Frankfurt pe Main, mai precizează articolul citat.

14 Aprilie 2014, 15:15 (7494 vizualizări - 3 comentarii)

Comentariile cititorilor:

Gigel:
(16 Aprilie 2014, 09:01)
Monumentul printului arab a fost restaurat (nu stiu de catre cine), insa povestea de iubire dintre el si femeia care apoi devine primul om de strada al Sloboziei merita cu siguranta o investigatie.

Jeannot:
(15 Aprilie 2014, 18:38)
Trista poveste. Dar pe la monumentul printului arab impuscat la Central n-a trecut nimeni cu ocazia asta? Cred ca merita si el putina atentie. Niste panselute barim. Primaria se face ca l-a uitat.

Putin:
(15 Aprilie 2014, 07:57)
Cititi si luati aminte. Istoria nu trebuie sa se mai repete.