REPORTAJ

Criminalistul

Cornel Popovici, 46 de ani, șef birou de Investigare Tehnico-Științifică a locului faptei. Pe limba noastră, criminalist. Face asta de o viață și a ajuns, după 25 de ani de muncă, să fie singurul om din județ specializat într-o academie FBI și singurul criminalist din țară care a absolvit un astfel de curs. «Toate județele țării au avut la acest curs un specialist. Eu sînt singurul criminalist!» ne-a spus, rîzînd, înainte de interviu.

Cursuri anti-tero pentru liniștea noastră
E un bărbat nu foarte înalt și mai degrabă tînăr, în ciuda vîrstei. Sigur pe el, măsurat la vorbă, calculat pînă la zgîrcenie cu declarațiile publice, se hotărăște greu să ne crediteze cu un sfert de oră de conversație. Dar vorba ceea, dacă-i ordin... Sîntem în biroul lui pentru că e singurul specialist din instituție care a absolvit un curs în cadrul unei academii FBI. E drept, nu în America, ci în Ungaria, dar diploma e diplomă: «Ce să vă spun? O diplomă! Dacă ar fi să enumăr diplomele pe care le-am primit în urma cursurilor la care m-au trimis, nu mi-ar ajunge o oră... De la cele de terorism cu francezii, la cele de la poliția israeliană, unde luptă în fiecare zi împotriva atacurilor teroriste!». Cursul s-a desfășurat în anul 2012, la Budapesta. Și reprezintă un punct de referință într-o carieră care nu se poate construi decît învățînd: «Eu reprezint tipul acela de polițist care vine la fața locului, imediat după derularea atacului terorist, pentru a ajuta la identificarea autorilor! Și la cursul acela despre care vorbiți dumneavoastră, am reușit, practic, să înțelegem cum funcționează sistemul lor, care este unul anglo-saxon, să luăm ce e mai bun din practica lor și să devenim, în acest fel, mai eficienți. Să vă dau un exemplu legat de percheziții, pentru că tot sînt la modă... Procedura FBI impune fotografierea și după ieșirea din spațiul percheziționat. Procedura noastră nu impune acest lucru! La prima vedere pare un amănunt lipsit de importanță. Dar, în condițiile în care reclamațiile împotriva polițiștilor sînt tot mai numeroase, devine o procedură necesară. Și așa funcționează întreg sistemul! Noi încercăm să preluăm de la ei ce au mai bun și să oferim ceea ce ei nu au ori nu știu să facă. Și nu sînt doar vorbe, și ei învață de la noi, așa cum noi învățăm de la ei!».

O viață ca-n romanele polițiste
Cînd nu învață să răspundă unor potențiale atacuri teroriste, Cornel Popovici este un polițist obișnuit, tăbăcit de muncă și imun la sensibilitățile noastre comune. «Eu am făcut de toate. Și toate mi-au plăcut, oricît de ciudat ar suna. Îmi aduc aminte, de exemplu, de primul meu caz la Amara, un accident cu trei morți... Unul dintre cadavre lipsea. Am avut emoții, pentru că era responsabilitatea mea... L-am descoperit lipit de pomul de care se izbiseră. Se impactase în copac și căpătase culoarea acestuia. Era prin septembrie, îmi aduc aminte ca acum...». Îl oprim, speriați, și îi cerem să ne spună și o poveste frumoasă despre meseria lui, dacă ea există. «Nu există! În județ, practic, sîntem vreo 30 de criminaliști. Fiecare cu specialitatea lui, fiecare cu poveștile lui... Am auzit multe, ca să nu spun că le-am auzit pe toate. Nu e nimic frumos de spus, pentru că firea omenească, împinsă la extrem, te poate surprinde neplăcut!» deplînge cu voce tare meseria de criminalist, meseria pe care susține că o iubește și pentru care găsește în fiecare zi resurse. «Criminalist e un termen pretențios. Ceea ce facem aici e tehnică criminalistică. Vorbim și de metodică, și de tactică, și de sîngele rece... După apariția legii fondului funciar am avut chiar mai multe crime decît înainte. Se omorau între ei frații, părinții cu copiii... Și, evident, am avut și crime ca în romanele polițiste! Cu mobil, alibi, crimă premeditată...». După toți anii ăștia de muncă, Cornel Popovici susține că merge la locul faptei fără emoție și întotdeauna concentrat asupra muncii pe care o are de făcut: «Știu că pare de domeniul fantasticului, dar activitatea noastră are toate ingredientele unui roman de gen. Criminali în serie, cum a fost Pascu Nicolae, un taximetrist care a abandonat un cadavru pe teritoriul comunei Sălcioara... Există răpiri, tîlhării... Dar după atîția ani, sînt detașat și tot ce contează e să ajut la rezolvarea cazului!».

28 Aprilie 2014, 12:20 (6462 vizualizări - 9 comentarii)