REPORTAJ

Corespondență de la Bruxelles

Două ore în Parlamentul European

La jumătatea săptămînii trecute, un grup de 25 de primari și viceprimari ialomițeni ai PD-L au răspuns invitației europarlamentarului Traian Ungureanu, de a vizita Parlamentul European de la Bruxelles. Vizita a fost programată pentru joi, 9 octombrie 2014, orele 14,30, iar prezența a fost obligatorie. Traian Ungureanu a lipsit, cu temei, de la întîlnire. La fel și ceilalți 750 de parlamentari europeni. Ce a mai rămas, citiți mai jos!

La două trecute fix, în fața Parlamentului European
Stația Luxemburg este capăt de linie pentru turiștii care vor să viziteze Parlamentul European. E joi,  9 octombrie, și kurzii nu s-au săturat de proteste. Deși sînt la fel de vocali, nimeni nu-i mai bagă în seamă. Ambulanța ciuruită de gloanțe pe care au adus-o e acum înconjurată de garduri de metal. Și ei la fel. Drumul către intrarea în Parlament e acum un culoar încadrat de alte garduri, de sîrmă ghimpată. Parlamentul respiră a asediu. Am venit prea devreme, vizita este programată pentru 14,30. Formalitățile durează puțin. «Controlul este pentru cei care acceptă să fie controlați. De acea kurzii au trecut așa ușor de forțele de ordine. Dar au fost civilizați și pașnici. Au acceptat dialogul!» se răspunde, în treacăt, unei curiozități anonime. Pentru grupurile de turiști, vizita în Parlament începe în fața steagurilor celor 28 de țări care compun Uniunea Europeană. Steagul României e al șaselea din dreapta, cum privești. Delegația ialomițeană se înghesuie în fața lui pentru fotografii, alături de niște italieni. Degeaba sîntem frați de gintă latină, nimeni nu cedează. Grupurile se amenstecă în poze, nimeni nu mai înțelege nimic. «Nu vă grăbiți, aveți 20 de minute pentru fotografii!» ne explică asistentele domnului Ungureanu. Se numesc Elena și Monica și ne-au explicat că nu trebuie să le reținem numele de familie. Nici ele nu vor să ni le rețină, primesc cîte cinci delegații de români pe an. În hol sînt pliante de informare în toate limbile Europei. Cele în română lipsesc! Găsim, în sfîrșit, una. «Parlamentul European este singura adunare parlamentară multinațională din lume și singura instituție a Uniunii Europene aleasă în mod direct de cetățeni. Ea reprezintă 500 de milioane de cetățeni din cele 28 de state membre ale UE. Alegerile sînt organizate o dată la 5 ani, iar cele din iunie 2009 au marcat cea de-a 30-a aniversare a primelor alegeri pentru Parlamentul European prin sufragiu universal direct...».

Turnul Babel european e gol
După 20 de minute fix, grupul ialomițean este urcat în lifturi și mutat la etajul 4. Sîntem preluați de către unul dintre funcționarii români care lucrează pentru Parlamentul European. Se numește Mariana Cosac și este de 7 ani aici. Următoarea oprire o facem în loja pentru public, din care pot fi urmărite lucrările ședințelor Parlamentului. Sala arată la fel ca la televizor, numai că e goală. Goală și nemișcată. Din ușa lojei pare mai degrabă un poster uriaș. Sau o glumă proastă. Mariana Cosac se scuză diplomat. «Astăzi ar fi trebuit să aibă loc aici o sesiune în plen, în plus față de sesiunile obișnuite, însă aceasta a fost amînată. Ea va fi recuperată într-o altă zi, evident!». O zi în care delegația ialomițeană va fi acasă, evident. La schimb cu europarlamentarii absenți, primim explicații: «România este reprezentată de 32 de europarlamentari. Parlamentul European este alcătuit din 7 grupuri politice. Aici nu există Opoziție și Putere și nu avem un grup politic care să dețină majoritatea. Există alianțe, dar acestea nu sînt de durată și se formează pentru un amendament. În Parlamentul European totul se stabilește prin negociere și compromis!». Vocea Marianei Cosac e plină de un entuziasm europarlamentar. Ne vorbește îndelung despre procesul de vot, despre fața nevăzută a muncii de europarlamentar, negocierile, despre minutul de aur al fiecărui europarlamentar și despre raportorii care stau în spatele fiecărui proiect legislativ. «Aici, în Parlament, avem reguli pentru absolut orice...». Întrebările grupului ialomițean sînt decente și politicoase. Întrebăm unde stau parlamentarii români, ce riscă dacă nu votează o lege, dacă pot veni la slujbă în papuci de casă... Chiar dacă sîntem singurii vizitatori ai lojei, după 30 de minute sîntem rugați, politicos, să o părăsim. Grupul ialomițean obține însă o dispensă pentru un nou set de fotografii. Unele ies, altele nu. Poate data viitoare!

Traian Ungureanu își cere scuze
Din nou în lift, din nou holuri nesfîrșite. Grupul a obosit, răspunde mai greu la comenzi. Și vocea Marianei Cosac și-a mai pierdut din entuziasm. Ajungem într-o sală de conferințe de vreo 50 de locuri, pentru prezentarea cu diapozitive. «Sediul oficial al Parlamentului European este la Strasbourg. (...) Conform hotărîrii statelor membre ale UE, la Strasbourg au loc, în fiecare an, 12 sesiuni plenare ale Parlamentului European. Deputații se reunesc și în comisii parlamentare, la Bruxelles, unde pot fi organizate sesiuni plenare suplimentare» se aude vocea gazdei. Exact ca cea amînată azi. «Știți de ce sediul oficial al UE nu este la Bruxelles? Pentru că prima oară cînd s-a votat ca sediul UE să fie aici, una dintre țări s-a opus. Știți care?». Nu știm, dar am învățat că tăcerea e de aur. «Belgia!» explică neobosită Mariana Cosac. Printre explicațiile despre Parlament și rolul acestuia în dezvoltarea Europei și a României ne plasează și o scuză din partea gazdei, europarlamentarul Traian Ungureanu. «Din păcate, domnul Ungureanu, după cum vă vor confirma și asistentele dumnealui, nu a putut fi azi aici, deși și-ar fi dorit foarte tare. După cum știți însă, în țară este campanie electorală și prezența sa a fost cerută în această după-amiază acolo!». Altfel, aveam să aflăm, prezența parlamentarilor europeni e monitorizată strict, sînt plătiți doar atunci cînd lucrează efectiv, iar în mașinile de serviciu nu se plimbă nici amanta, nici nevasta și nici măcar asistentele din cabinetul acestuia. Grupul primarilor și viceprimarilor PD-L ialomițeni vibrează la unison. Informația pare incredibilă și este respinsă mut de grup. Întrebările devin brusc, lejere. «În Parlamentul ăsta există un cod vestimentar obligatoriu?» «Cine oficiază căsătoriile în Parlamentul European?» «Ce amendă primești dacă spui unui parlamentar țigan împuțit?». Mariana Cosac pare, pentru prima dată după 7 ani de muncă, surprinsă. Este, evident, depășită de situație. «Regula pentru toate» o salvează însă. «Dacă nu mai aveți alte întrebări, vă mulțumesc foarte mult pentru prezența aici...». La fel de politicos, decanul de vîrstă al grupului de primari și viceprimari PD-L din Ialomița mulțumește la rîndul lui... domnului Traian Ungureanu. Vizita ia sfîrșit în aplauzele reciproce, fix după două ore. La ieșirea din Parlament nu mai e nici picior de protestatar kurd. În locul lor, sprijinit de ghizdul fîntînii din centrul pieței, un homless musulman citește Coranul.

O vizită ratată de două ori Deși ratată, vizita delegației primarilor PD-L din Ialomița la Bruxelles nu a deranjat pe nimeni. Cei 20 de reprezentanți PD-L ai administrației ialomițene (plus 4 jurnaliști, plus președintele PD-L, Cazacu Marinică!), s-au declarat încîntați de atmosferă, obiectivele turistice vizitate și sesiunea de shopping prelungită la care au participat ulterior vizitei. Pentru a respecta adevărul, vom preciza însă că vizita a fost de două ori ratată. Conform unor informații care pot deveni oficiale la sfîrșitul acestei săptămîni, 5 din cei 20 de primari și viceprimari care au vizitat Bruxelles-ul săptămîna trecută vor migra, oficial, la PSD, PLR sau alte partide de buzunar ale politicii românești. Cazacu Marinică și cei 4 jurnaliști rămîn, cuminți, la locurile lor. Pănă la următoarea vizită, presupunem!

La parlamentarul lăudat... Traian UNGUREANU se află la al doilea mandat de Parlamentar European. S-a născut la 1 martie 1958, la București, este membru în Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), iar în România este membru al Partidul Democrat-Liberal. Potrivit siteului http://www.europarl.europa.eu, în cea de-a 7 legislatură europeană Traian Ungureanu se poate lăuda cu 61 de luări de cuvînt în plen, cu două rapoarte în calitate de raportor european, 4 rapoarte în calitate de raportor european alternativ, 35 de propuneri de rezoluție și 5 întrebări parlamentare. Cele două rapoarte realizate în calitate de raportor european reprezintă, conform  informațiilor oficiale, baza activității sale de parlamentar european. Primul dintre acestea se referă la promovarea mobilității lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene, iar cel de-al doilea raport se referă la promovarea unei Strategii UE pentru Marea Neagră. Lor li se alătură celelalte 4 rapoarte, realizate în calitate de raportor european alternativ. «Sînt egale ca importanță și volum de muncă» susțin oficialii cabinetului său de la Bruxelles, dar nu presupun «asumarea responsabilității directe pentru promovarea lor».

21 Octombrie 2014, 12:10 (9739 vizualizări - 6 comentarii)